Pensiile private - o fata morgana?

Daniel Ivăşcanu, avocat colaborator Ţucă Zbârcea & Asociaţii

De cÂţiva ani, guvernele ce s-au succedat în toată această perioadă şi-au trecut pe agendă reformarea sistemului de pensii.

Odată cu apariţia în anul 2004 a Legii privind pensiile ocupaţionale (Legea nr. 249/2004) şi a Legii privind fondurile de pensii administrate privat (Legea nr. 411/2004), se părea că sistemul de pensii private începe a fi implementat şi în România. Dar realitatea a demonstrat că, aşa cum au fost adoptate, aceste legi nu au putut crea un sistem eficient şi atractiv de pensii private pentru atragerea unor administratori reprezentativi de fonduri de pensii, cei care ar fi trebuit să fie iniţiatorii acestui sistem, astfel că s-a simţit nevoia îmbunătăţirii acestor legi şi totodată înfiinţarea unui organism autonom de supraveghere (Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private - CSSPP). Această comisie a fost înfiinţată prin OUG nr. 50/2005 aprobată prin Legea nr. 313/2005.
O adevărată discuţie a luat naştere în piaţa referitoare la ordinea implementării celor două piloane de pensii private. Având în vedere că implementarea pilonului II (fondurile de pensii administrate privat) va duce la o scădere a încasărilor actualului fond de pensii publice, s-a optat pentru introducerea prioritară a pilonului III (pensiile facultative).
Astfel, pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor se află spre dezbatere proiectul Legii privind pensiile facultative, ce ar urma să înlocuiască Legea nr. 249/2004 privind pensiile ocupaţionale. Acest proiect de lege a fost deja adoptat de Senat.
Principalele aspecte pozitive introduse de noua reglementare ar fi:
Ă Pot administra fonduri de pensii facultative societăţile de pensii, societăţile de administrare a investiţiilor şi societăţile de asigurare, autorizate de CSSPP în acest scop (Legea nr. 249/2004 permitea numai societăţilor de pensii special constituite în acest sens să fie administratori de fonduri de pensii);
Ă Capitalul social minim al administratorului unui fond de pensii este echivalentul în lei al sumei de 1,5 milioane EURO (Legea nr. 249/2004 prevedea un minim de 2 milioane EURO);
Ă A fost extinsă sfera de cuprindere a participanţilor la fondurile de pensii facultative, în sensul că participantul la un fond de pensii facultative poate fi angajatul, funcţionarul public, persoana autorizată să desfăşoare o activitate independentă, persoana care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care este numită în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, membrul unei societăţi cooperative, precum şi altă persoană care realizează venituri din activităţi profesionale (conform Legii nr. 249/2004, participanţii puteau fi numai salariaţii)
Ă Administratorul nu poate fi o persoană afiliată angajatorului sau depozitarului;
Ă Sunt eliminate prevederile privind consiliul de coordonare al fondului de pensii;
Ă De la data aderării României la Uniunea Europeană, poate fi administrator orice entitate autorizată pentru această activitate într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau stat aparţinând Spaţiului Economic European;
Ă De la data aderării României la Uniunea Europeană, persoanele care îndeplinesc condiţiile pentru a deveni participanţi la scheme de pensii facultative şi întreprinderile din România pot vira contribuţii către fonduri de pensii administrate de administratori autorizaţi într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European;
Ă Prospectul schemei de pensii este elaborat şi propus de către administrator;
Ă Se păstrează deductibilitatea contribuţiei la fond, în cuantum de 200 de EURO anual, atât pentru participant, cât şi pentru angajator;
Ă Contribuţiile şi transferul de lichidităţi băneşti la un fond de pensii facultative se convertesc în unităţi de fond în maxim 2 zile lucrătoare de la data încasării acestora (nu mai există posibilitatea CSSPP de stabilire prin norme a datei de convertire);
Ă Valoarea activelor nete şi valoarea unităţii de fond sunt supuse anual auditării de către un auditor financiar (şi nu lunar ca în Legea nr. 249/2004);
Ă A fost extinsă sfera instrumentelor financiare în care pot fi investite activele fondului de pensii;
Ă Investiţiile activelor fondurilor de pensii facultative sunt scutite de impozit până la momentul plăţii dreptului cuvenit participanţilor şi beneficiarilor;
Ă Este eliminată diferenţa de vârstă între femei şi bărbaţi cu privire la momentul deschiderii dreptului la pensie facultativă, stabilindu-se pentru ambele categorii vârsta de 60 de ani.