Părinții, captivi în social media. Impactul tăcut asupra relației cu copiii
0„Un consum exagerat de social media care duce la retragerea emoțională a părintelui este pentru mine un mare semn de alarmă”. Psihologul clinician Andreea Chirilă atrage atenția asupra unui fenomen tot mai des întâlnit în familiile tinere: părinți prezenți fizic, dar absenți emoțional. Un nou studiu confirmă că efectele rețelelor sociale se resimt în relația părinte -copil chiar și atunci când telefonul nu e folosit.
„Nu este un secret faptul că social media și timpul petrecut în general pe ecrane este o realitate cu care ne confruntăm cu toții. Telefonul a devenit un hub pentru multe activități și nevoi din viața noastră, indiferent că vorbim despre nevoia de socializare, activități normale de management cotidian sau muncă. Cu toate acestea, suntem atât de obișnuiți să fim aici, în mediul virtual, încât rareori ne mai punem problema ce fel de consecințe există”, explică, pentru Adevărul, Andreea Chirilă, psiholog și psihoterapeut.
Declarația sa vine în contextul unui studiu recent, prezentat la Digital Media and Developing Minds International Scientific Congress din Washington și citat de CNN, care analizează impactul timpului petrecut de părinți pe social media asupra interacțiunii cu propriii copii, chiar și atunci când aceștia nu mai sunt activi pe telefon.
Conform cercetării, mamele care utilizează intensiv social media vorbesc cu 29% mai puțin cu copiii lor în timpul jocului, comparativ cu cele care petrec mai puțin timp online. Și mai surprinzător este faptul că diferența se menține și în momentele în care telefonul nu este prezent în interacțiune, semn că efectele nu sunt doar legate de prezența fizică a dispozitivului, ci de o formă de „absență psihică”.
Informațiile consumate online pot continua să fie procesate în fundal de către creier, distrăgând atenția părintelui chiar și în timpul activităților cu copiii. „Oferim involuntar un mesaj: ecranul e mai important decât copilul din fața mea”, a spus autoarea studiului, Liz Robinson.
Psihologul Kris Perry, directorul Children and Screens, completează: algoritmii rețelelor sociale livrează conținut captivant, personalizat, ceea ce menține creierul „cuplat” la experiențe plăcute, în detrimentul prezenței reale. Consecințele? Interacțiuni mai reduse, dezvoltare emoțională afectată și modele de atașament fragile.
„Nu doar timpul petrecut de copii pe social media contează, ci și cel al părinților, dependența digitală a adultului afectând starea de spirit și comportamentul copiilor. Ce mi-a atras atenția a fost expunerea faptului că, în funcție de numărul de ore petrecute de mamă pe social media, este afectat nivelul de comunicare în relație cu copilul în momentele de joacă, chiar și când nu se folosește telefonul. Ceea ce s-a descoperit este că mamele tind să fie mai tăcute în joaca cu copilul cu cât petrec în general mai multe ore pe zi pe social media, ceea ce ar putea duce la dezvoltarea de probleme psihologice semnificative”, completează Andreea Chirilă.
Conform spuselor sale, una dintre explicațiile posibile propuse de autorii studiului pentru această tăcere care poate fi de altfel interpretată și ca absență emoțională și psihică din relație cu copilul, este faptul că informația primită din social media continuă să fie activă în mintea mamei și să acționeze ca un magnet, distrăgând-o în continuare de la relația cu copilul, chiar și atunci când nu mai este pe telefon.
„Este evident pentru mine că în cazul acestui părinte există un dezechilibru major în ceea ce privește nevoile și pasul următor în terapie ar fi să explorăm ce anume hrănește acest timp petrecut pe social media și cum altfel (mai sănătos) ar putea adultul să satisfacă nevoile identificate. Relația cu copiii noștri este vie, dinamică și prin natura lor, copiii ne cheamă la a fi prezenți alături de ei. Vorbesc cu noi și ne implică în joc și în relație. A nu putea fi prezent în relație cu copilul tău, indiferent dacă motivul este sau nu social media, este un simptom ce trebuie investigat pentru a înțelege ce anume din sănătatea psihică și emoțională a individului necesită atenție”, semnalează psihologul.
Andreea Chirilă observă, atât din experiența profesională, cât și din propria viață, că meseria de părinte este profund solicitantă și consumatoare de resurse, lăsând puțin spațiu pentru refacere emoțională. Mamele aflate în concediu de creștere sunt printre cele mai vulnerabile: se confruntă adesea cu epuizare cronică, izolare, suprastimulare și o paletă intensă de emoții greu de gestionat singure. În acest context, rețelele sociale devin o formă accesibilă și eficientă de evadare.
În opinia sa, relația dintre părinte și copil, în special între mamă și copil în primii ani, este un univers în sine, încă insuficient explorat. Cercetările continuă să caute cele mai bune metode pentru a înțelege și sprijini această conexiune esențială, astfel încât dezvoltarea copilului să se desfășoare într-un mediu optim, iar potențialul său uman să poată fi atins.
„Recomandarea generală, simplă dar esențială este aceea de a nu renunța să fim atenți, atât la noi cât și la ceilalți. Când ceva se schimbă, când apare un simptom psihologic, când relația părinte-copil pare că nu mai merge, e timpul să căutăm să înțelegem de ce. Dependența digitală poate fi unul dintre răspunsuri însă chiar și el ascunde multe alte răspunsuri, pe măsura complexității ființei umane. De asemenea, relația cu copilul nu minte, ci va oglindi întotdeauna ceva din ceea ce nu funcționează încă la parametri optimi iar adultul este cel responsabil pentru a repara asta. Putem avea încredere în această relație și să o folosim ca ghid pentru propria noastră dezvoltare către statutul de părinte suficient de bun”, concluzionează ea.
Se încarcă comentariile...
