O adolescentă și-a dat în judecată părinții pentru că se opun relației cu un etnic rom. Ce a decis instanța
0O fată de 16 ani, din județul Harghita, și-a dat în judecată părinții, cerându-le judecătorilor să îi fie recunoscută capacitatea depline de exerciţiu și să fie scoasă de sub tutela părinților care îi interzic să aibă o relație cu un băiat de etnie romă.
Adolescenta a deschis procesul în baza articolului din Codul Civil care prevede că „pentru motive temeinice, instanţa de tutelă poate recunoaşte minorului care a împlinit vârsta de 16 ani capacitatea deplină de exerciţiu”.
În procesul deschis la Judecătoria Miercurea-Ciuc, adolesceta a arătat că „s-a văzut nevoită” să solicite recunoașterea anticipată a capacității sale de exercițiu pentru că „în ultima perioada s-au înrăutăţit relaţiile lor de familie şi nu mai poate suporta acţiunile părinţilor, chiar dacă a încercat să vorbească cu ei de nenumărate ori”.
În procesul deschis de adolescentă, aceasta a arătat că „atât părinţii, cât şi fraţii săi sunt agresivi și a fost bătută de aceştia de mai multe ori, chiar din copilărie”. Fata a mai arătat în cererea de chemare în judecată că, „având în vedere această atmosferă tensionată de acasă, a început să petreacă majoritatea timpului cu familia prietenului ei, care sunt alături de ea şi o susţin din toate punctele de vedere”.
Val de acuzații grave
Fata s-a mai plâns judecătorilor că în ciuda „condițiilor bune” pe care părinții iubitului său le dețin, părinții sunt împotriva relației. Adolescenta susține în proces că a aflat „cu stupoare” că „motivul opoziţiei reprezintă obiceiurile din acea comunitate”. Fata a mai arătat că părinții ei „au şi intenţia să o mărite, dar au ales o altă persoană, cu care ea nu este de acord, dar nu știe dacă va avea dreptul şi posibilitatea să aleagă”.
Adolescenta s-a mai plâns că „îi este interzis să părăsească domiciliul, iar când părinţii nu se află acasă, se închide în casă, fără să aibă chei suplimentare şi fără să aibă şanse să scape, dacă se întâmplă orice”.
În aceeași cerere de chemare în judecată, adolescenta susține că a terminat clasa a VIII-a şi că „dorește continuarea studiilor liceale, însă părinţii sunt împotriva sa şi nu îi permit acest lucru”.
Fata s-a mai plâns că părinții o obligă să munceasă , informând-o că în cursul lunii august 2022 (procesul a fost deschis în iulie 2022) „urmează să o ducă în străinătate, chiar şi fără acordul ei, în mod forţat probabil, în Germania, cu scopul să realizeze şi aceasta venituri, fără să aibă un drept de alegere şi fără să știe ce fel de muncă trebuie să presteze”.
Apărarea părinților
În procesul în care au fost dați în judecată de propria fiică, părinții s-au apărat spunând că plângerea fiicei lor „nu reflectă realitatea, în spatele petiţiei sale fiind un alt motiv”. Părinții au explicat că au patru copii, dintre care doi sunt deja majori. Cei doi părinți au mai explicat în proces că sunt o familie modestă, cu posibilităţi financiare limitate.
Totuși, „au oferit copiilor tot ce se putea oferi, pentru ca aceştia să beneficieze de condiţii optime de creştere și educare, fără nicio diferenţa, față de toți copii lor, inclusiv față de reclamantă”. Părinții adolescentei au explicat că „au asigurat copiilor lor un climat optim în familie, nu i-au agresat fizic/psihic, așa cum susţine reclamanta, au acordat acestora, fără excepţie, afecţiune și iubire părintească, sprijinind procesul lor educaţional, fără excepţii”.
Povestea din spatele procesului
Părinții dați în judecată de fiica lor i-au explicat judecătorului că, înainte de a deschide proces, fiica lor „s-a cunoscut cu un băiat de etnia rromă”, în vârstă de 22 de ani, care locuieşte într-o colonie de romi.
Familia a arătat că „în coloniile respective ritmul vieţii diferă, regulile de convieţuire socială sunt total diferite față de ale lor”. Astfel, părinții au arătat că în noaptea de 25 spre 26 iulie 2022, fiica lor „a sărit pe geam și a fugit cu acest băiat de etnie romă”.
Cu ajutorul Poliției, fata a fost readusă acasă, însă „la scurtă vreme istoria s-a repetat”, fata fugind din nou cu băiatul de care s-a îndrăgostit și nu s-a mai întors. Părinții spun că au încercat să îi explice fetei, la telefon, că „nu este bine ceea ce face, faptul că ei nu sunt de etnie rromă și nu pot trăi după “regulile“ lor”. Părinții au arătat că fata „refuză orice discuţie cu ei pe această tema, refuză practic orice sfat din partea lor”.
Cei doi părinți s-au mai apărat explicând că sprijină educaţia şcolară a fetei, care a terminat clasa a VIII-a și a fost înscrisă la liceu, de unde părinții au aflat că are 177 absențe nemotivate și mediile neîncheiate pe primul semestru.
Părinții dați în judecată de fiică au arătat că „deşi cunoaşte situaţia lor financiară precară, (n.r. fata) i-a mințit în permanenţă, în sensul că, sub aparenţa deplasării sale la şcoala a primit banii de la ei, însă a cheltuit pe alte vicii, fără să se duca la şcoală”.
Mărturia „soacrei” și verdictul judecătorului
În cadrul procesului a fost realizată și o expertiză și a fost audiată ca martor „soacra” adolescentei. Femeia „nu a putut să precizeze în concret la ce liceu este înscrisă minora şi nici nu a putut să confirme dorinţa reală a minorei de a îşi continua studiile, de a absolvi liceul în viitor sau de a trece examenul de bacalaureat”. Practic, declaraţiile martorei „au confirmat doar faptul că minora doreşte să aibă o relaţie cu fiul martorei, pe care şi martora o doreşte, urmând ca în viitor să se căsătorească”.
Audiind-o pe adolescentă, judecătorul a ajuns la concluzia că demersul fetei are un singur scop: acela de a fi împreună cu iubitul său.
„Aceste motive expuse de reclamantă sunt considerate de instanţă ca fiind neîntemeiate şi nici nu i-ar proteja cel mai bine interesele minorei”, a decis judecătorul care le-a dat dreptate părinților.
Judecătorul a mai arătat că „atitudinea agresivă a părinților, intenţia de a o trimite pe reclamantă la muncă în străinătate sau împotrivirea acestora ca reclamanta să-şi continue evoluţia şcolară, nu au fost confirmate de probele administrate în cauză, nefiind nici măcar invocate concret de reclamantă la interogatoriu”.
„Exigențele impuse de părinți sunt rezonabile”
„Chiar din interogatoriul acesteia a reieşit faptul că, întrucât părinţii nu i-au permis să întreţină relaţia (n.red. de dragoste) reclamanta a fost cea care a renunţat la a mai merge la şcoală. Pentru această atitudine nu pot fi însă învinovăţiţi părinţii şi nu li se poate atrage nicio culpă, neexistând nicio legătură între deciziile părinţilor cu privire la viaţa personală a copiilor lor şi refuzul reclamantei de a mai merge la şcoală”, se mai arată în sentința Judecătoriei Miercurea Ciuc, care nu este definitivă.
Judecătorul a mai arătat că dacă solicitarea adolescentei ar fi admisă „interesul superior al copilului nu ar fi protejat, reclamanta având în continuare nevoie de îndrumarea şi sfaturile părinţilor, chiar dacă nu este de acord cu opiniile părinţilor”.
„Aceste exigenţe impuse de părinţi sunt rezonabile şi se încadrează în ansamblul drepturilor şi îndatoririlor ce compun autoritatea părintească”, a mai decis Judecătoria Miercurea Ciuc.
Se încarcă comentariile...
