Nunţi de altădată la Muzeul Satului

După 60 de ani de uitare, un grup de braşoveni a reînviat tradiţiile locului. Cele mai importante secvenţe ale nunţii tradiţionale din sudul Transilvaniei i-au scos pe bucureşteni ieri din

După 60 de ani de uitare, un grup de braşoveni a reînviat tradiţiile locului.

Cele mai importante secvenţe ale nunţii tradiţionale din sudul Transilvaniei i-au scos pe bucureşteni ieri din casă pentru a fi martorii "intrării a doi tineri în rândul lumii". Nuntaşii rupeni le-au arătat curioşilor de la Muzeul Satului obiceiurile nunţiilor româneşti care se organizau pe vremea bunicilor.

Câşlegile de toamnă şi cele de iarnă reprezentau odinioară "timpul nunţilor", pentru că oamenii terminau munca pământului sau culesul roadelor şi aveau răgazul de a se bucura de petrecerea constituirii unei noi famili.
Locuitorii din Rupea au reconstituit secvenţe din ceremonialul unei nunţi tradiţionale din sudul Transilvaniei, obiceiuri străvechi şi porturi care nu au mai fost respectate nici de locuitorii zonei, de mai bine de 60 de ani.

Miri au renunţat la ţinutele moderne şi s-au îmbrăcat în veşminte tradiţionale. Elena Suma, mireasa care s-a căsătorit ieri la Muzeul Satului, a fost îmbrăcată cu pieptar, a purtat curele din mărgele din sticlă ciobită şi a fost împodobită cu un con şi pene de păun. Şi mirele a purtat veşmântul tradiţional, îmbrăcându-se cu cămaşă, pieptar, cârpe de călăraşi, iar în cap şi-a pus pălăria cu muşcată şi cârpele tricolore ce reprezentau fecioria.

"Zestrea", o mândrie, uitată în ziua de azi

Patru femei au avut sarcina de a "striga" şi "povesti", fiind însoţite de muzica de nuntă specifică zonei, interpretată cu măiestrie de membrii Ansamblului folcloric "Cohalmul". Nunta "demonstrativă" nu a neglijat luatul nănaşilor, plecatul după mireasă, cerutul miresei, strigatul găinii, dar şi pregătirea carului cu zestre, confecţionarea şi jucatul steagului de nuntă sau jocurile şi cântecele tradiţionale româneşti.

"Zestrea era mândria oricărei fete, iar din cutie nu lipseau cuverturile de lână şi bumbac, salbele şi costumele populare", ne-a explicat Stoica Dorina, una din nuntaşe. Din ospăţul nunţii nu au lipsit sărmăluţele şi vinul. (Ioana Nae)

Târg multicultural

Târgul de Sfântul Dumitru s-a desfăşurat sub genericul "Toamna la Muzeul Satului". Dacă ziua de vineri a fost dedicată aromânilor, iar sâmbătă s-a jucat la nuntă, ziua de astăzi este a multiculturalităţii. Vizitatorii se întâlnesc cu lipovenii din comuna Jurilovca, judeţul Tulcea, şi cu grupuri folclorice din Grecia, Italia, Spania şi China. Programul de vizitare este între orele 9.00 şi 18.00.