Numai geniu sa nu fii

"Ma numesc Andrei Ungur si am 14 ani. La varsta de 7 ani, in urma testelor sustinute la Institutul de Stiinte ale Educatiei, s-a stabilit ca am un coeficient de inteligenta de 135 si tot atunci am

"Ma numesc Andrei Ungur si am 14 ani. La varsta de 7 ani, in urma testelor sustinute la Institutul de Stiinte ale Educatiei, s-a stabilit ca am un coeficient de inteligenta de 135 si tot atunci am primit Premiul pentru precocitate in poezie si pictura acordat de UNICEF. Din pacate, in toate filmele in care am aparut s-a facut intotdeauna o dureroasa paralela intre capacitatea mea mentala, talentul meu la scris, pictura, electronica si saracia in care ma zbat impreuna cu mama mea...". Preocuparea curenta a lui Andrei este construirea unui osciloscop "pentru a detecta forma semnalelor sinuzoidale". Ar vrea sa construiasca roboti, insa recunoaste ca nu are documentarea necesara si nici datele tehnice. A apelat la cateva carti de pe piata, insa le considera depasite. Ar vrea sa discute cu un specialist in domeniu, dar din cauza varstei nimeni nu-l ia in serios. Andrei e interesat si de pictura abstracta, pe care o cultiva cu tenacitate in camaruta lui din apartamentul situat in Bulevardul Dinicu Golescu. Peretii in ruina, cu tevile de apa siroind in podea, sunt impanziti de picturile in ulei. Sunt biserici in piramide si sfere, "Zea Mais", pictata la sapte ani, pe vremea cand Andrei era preocupat de cultura mayasa. Este "Poarta uriasa", sunt faraonii ingropati sub piramide, portrete, flori cu forme inchipuite si sectiuni in cristale. Andrei Ungur s-a nascut in 1987, la opt luni fara cateva zile. Pentru ca a stat prea mult in spital, mama lui, arhitect de profesie, a fost data afara de la ICRAL Giulesti pentru indisciplina la locul de munca. Tatal lui Andrei, colonelul Lucian Eugen Sipoteanu, nu vrea sa stie ca are un copil. S-au intalnit pe strada, cand Andrei avea sapte ani si i-a spus sa-i dea adresa ca sa pastreze legatura, dar nu l-a cautat niciodata. Mama, pensionata medical, cu un venit lunar de un milion doua sute de mii de lei, se descurca si ea cum poate. "In 28 decembrie 2001 a murit bunica, mama mamei mele. Lipsiti de orice ajutor si prada celor care profita de cei fara un barbat in casa, am cheltuit sase milioane de lei, dar inmormantarea bunicii a fost tot fara preot. In urma decesului bunicii am fi mostenitori ai apartamentului ei, dar nu avem bani pentru a face succesiunea". Ca pana si rubedeniile din Germania au venit sa-l vada pe Andrei "ca au auzit ca e destept, dar nu-l pot ajuta cu nimic", asta deja intra intr-un soi de normalitate balcanica. Andrei Ungur este pana la urma un copil obisnuit. Nu se considera atat de grozav incat sa renunte la scoala, il preocupa educatia, nu este dintre aceia care vor sa-si paraseasca tara, in ciuda greutatilor pe care le are.