Noul Cod al Falimentului

Munca este un factor de productie. Lucrurile, in aceasta privinta, ar trebui sa fie clare si pentru cei care nu l-au citit pe Marx sau care nu au cunostinte elementare de economie. Munca, economie,

Munca este un factor de productie. Lucrurile, in aceasta privinta, ar trebui sa fie clare si pentru cei care nu l-au citit pe Marx sau care nu au cunostinte elementare de economie. Munca, economie, bani, bugete, management este o asociere de notiuni care, in mod normal, ar fi trebuit sa se regaseasca instantaneu si in mintea celor care au elaborat noul Cod al Muncii. Si aceasta pentru ca o lege care, in mod firesc, trebuie sa protejeze salariatii, nu are voie sa atace fundamentul economiei. Altfel, efectul obtinut nu poate fi decat invers celui scontat. Ce te faci, daca la o privire cat de cat atenta asupra noii legislatii a muncii constati ca, din punct de vedere al influentelor asupra economiei, a fost gandita cu fundul? Or, din pacate, tocmai aceasta este situatia proiectului Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale conceput facand abstractie de munca. In virtutea diviziunii muncii, cei care intelegem ca au copt aceasta legislatie cativa ani buni de zile ar fi trebuit sa ceara sprijinul daca nu unor profesori universitari de economie, macar al unui contabil mai rasarit. Procedand in acest mod, ministeriabilii ar fi fost feriti de situatii in care se umplu de ridicol, precum aceea in care, printr-o simpla socoteala, se constata ca instituirea fondului de garantare pentru plata salariilor angajatilor depaseste capacitatea bancilor romanesti de a gestiona fondurile astfel constituite. In fine, am dori sa spunem ca, atata vreme cat nu se constientizeaza ca fiecare "litera" dintr-o lege are implicatii financiare, acel act normativ fie nu va fi aplicat corect, fie va avea consecinte economice si sociale dintre cele mai neplacute. In acest sens, autoritatile au in fata exemplul viu al legii privitoare la retrocedari, unde, de dragul principiului, s-a ignorat faptul ca bugetul Romaniei ar sucomba sub presiunea pretentiilor financiare ale celor in drept sa ceara despagubiri. Nu ne numaram printre specialistii in dreptul muncii, suntem insa convinsi ca pastrarea unui just echilibru intre patroni si angajati in ceea ce priveste relatiile de productie este esentiala pentru "propasirea" ambelor categorii sociale. Mai pe sleau, asa cum este inadmisibil ca, in secolul 21, salariatii sa fie tratati precum negrii pe plantatie, la fel, de neconceput este ca angajatorii sa ajunga la cheremul salariatilor. Transpunerea, in real, a prevederilor generoase din noul Cod al Muncii il transforma subit in noul Cod al Falimentului. Chestiunea tine de bunul simt, se vede treaba ca la Ministerul Muncii nu s-a gasit nimeni sa atraga atentia asupra faptului ca ne aflam in Romania. Cu alte cuvinte, suntem convinsi ca, asa cum se procedeaza, de regula, atunci cand apar acte normative "novatoare" in Romania, 90 la suta din munca revine traducatorilor din alte legislatii ale unor state incomparabil mai dezvoltate din punct de vedere economic. Or, din acest punct de vedere, Romania este, sa folosim o expresie populara, ca vai de mama ei. La noi, nu munca in sine este problema, ci eficienta ei. Sa luam din Codul Falimentului de la Ministerul Muncii doar cea mai mare dandana, cea cu fondul de garantare a salariilor. Pai, asa cum vedem ca se observa cu ochiul liber din traiul de zi cu zi al romanilor, intreprinderile de-abia reusesc sa plateasca salariile curente, daramite sa puna de-o parte inca pe atat. Intrucat, data fiind inapoierea economiei romanesti, in structura de costuri a agentilor economici, cheltuielile cu salariile ocupa o pondere majora, chestia cu fondul de garantare ar da lovitura de gratie unor intregi ramuri economice. Ce-ar trebui sa alimenteze societatile comerciale mai intai, fondul cu pricina sau bugetul statului? Plutind deasupra realitatii, asa cum probabil sta bine unor experti in dreptul muncii si atat, rezulta ca autorii proiectului de lege fac abstractie si de politica economica, intens mediatizata, a Guvernului pe care se presupune ca-l servesc. Astfel, de exemplu, prin diverse acorduri cu imprumutatori internationali, Guvernul Romaniei se obliga sa rareasca numarul angajatilor din intreprinderi producatoare de pierderi. Unii considera ca aceste concedieri colective, tocmai din cauza cheltuielilor nejustificate cu salariile, ar fi benefice pentru reforma economiei romanesti. La concedierile colective, acordul sindicatelor este obligatoriu - stipuleaza noul Cod al Muncii. Prevedem o sarcina dificila Guvernului Nastase... In cazul unor greve ilegale sau al unor prejudicii produse de salariat angajatorului sau, acesta din urma trebuie sa ia calea Tribunalului, intrucat noul Cod al Muncii nu da dreptul angajatorului sa emita o decizie de imputare. Si cate si mai cate... Auzim ca ministrul de resort urmeaza sa lanseze o dezbatere privind noul Cod al Muncii. Speram ca la aceasta reuniune sa invite si agentii economici care sa explice, pe intelesul tuturor, legatura dintre munca si bani.