Nimeni nu s-a plans pana acum de romanii plecati in spatiul Schengen

- interviu cu ministrul de Interne, Ioan Rus

- Domnule ministru, au trecut trei luni si jumatate de cand cetatenii romani au obtinut dreptul de a circula liber in tarile spatiului Schengen. Cati romani au utilizat acest drept pana acum? - In primul trimestru al acestui an au iesit din tara aproape 1,2 milioane de romani. In aceeasi perioada au revenit in Romania circa 960.000 de compatrioti. Comparativ cu trimestrul I 2001, numarul de romani care a plecat in strainatate este cu 16 la suta mai mic. - Cum explicati faptul ca acum, cand au pasaport si dreptul de a calatori liber aproape unde vor, romanii nu reprezinta o problema pentru autoritatile statelor unde calatoresc? - Doua ar fi aceste explicatii. Una se refera la masurile deosebite pe care le-am adoptat, stabilind conditii clare pentru toti cei care se prezinta la granita pentru a calatori in strainatate. Alta explicatie ar fi maturizarea unui important segment al populatiei tarii. A trecut perioada romantica. Visatorii au decis ca e mai sigur sa-si incerce norocul intai acasa. Tot mai mult merg peste granita doar cei care au treaba. - Ce reactii aveti pana acum de la colegii dumneavoastra - ministri de Interne din tarile spatiului Schengen - referitor la comportamentul romanilor in tarile unde au calatorit? - Nici unul din colegii din tarile care au suspendat vizele pentru cetatenii romani nu s-a plans pana acum de probleme deosebite. Mai mult, avem semnale ca a scazut numarul evenimentelor in care au fost implicati cetateni romani. - Este timpul - la implinirea termenului de trei luni - ca cei care au plecat in ianuarie, inceputul lunii februarie, sa se intoarca acasa. Ce arata statisticile politiei de frontiera in legatura cu acest aspect? - La sfarsitul lunii martie, respectiv in saptamana 25-31 martie a.c., numarul intrarilor este mai mare decat cel al iesirilor. Au plecat din tara circa 90.700 de cetateni si au revenit acasa 107.783. - Ministrul de Interne al Germaniei, dl. Otto Schilly, a fost cel care s-a opus dreptului de libera circulatie al cetatenilor romani, in decembrie 2000. Un an mai tarziu, in decembrie 2001, cuvantul hotarator in obtinerea acestui drept l-a avut chiar dl. Schilly. Exista acum probleme care sa-l faca pe ministrul federal german de Interne sa regrete decizia de anul trecut? - Nici Germania si nici alte tari din spatiul Schengen nu au motive sa regrete decizia. De altfel, sunt bucuros sa va anunt ca maine soseste in Romania dl. ministru Otto Schilly. - Care este scopul acestei vizite? - In primul plan al convorbirilor pe care le vom avea impreuna stau probleme bilaterale. Agenda discutiilor cuprinde stabilirea unui mod comun de actiune pentru combaterea terorismului, cooperarea in combaterea traficului si a consumului de stupefiante. Avem apoi nevoie de sprijin in pregatirea profesionala a politistilor romani si pentru dotarea materiala. Va trebui sa stabilim concret cum putem beneficia, in continuare, de sprijinul german. Nu lipseste de pe agenda problema apatrizilor pe care trebuie sa-i preluam din Germania. Exista, apoi, o propunere sa primim un consilier german specializat in problema combaterii coruptiei. - Niste vamesi si niste politisti germani nu ne trimite domnul Schilly? - Voi discuta cu dl. ministru de Interne german si asupra unor astfel de aspecte. Dupa cum stiti, eu am un consilier german pe linie de politie de frontiera. Este vorba de dl. general Walter Sperner. Ne-a ajutat mult prezenta dumnealui aici si, daca vom fi ajutati si cu un specialist in combaterea coruptiei, probabil vom dinamiza mai mult actiunile care vizeaza eradicarea acestui fenomen. Una din conditiile cerute pentru integrarea noastra in NATO este aceea de a asigura securitatea pe plan intern pentru a nu exporta delincventa. Acest lucru este o sarcina a noastra, a celor din Ministerul de Interne. Pot sa va spun ca in primul trimestru al acestui an, fata de anul trecut, inregistram o reducere a fenomenului infractional. Au fost cercetate penal 63.300 de persoane, cu 10 la suta mai putin comparativ cu trimestrul I 2001. Ponderea celor cercetati este data de infractori marunti, autori ai unor fapte de natura judiciara. Rata criminalitatii a scazut si ea de la 445 infractiuni solutionate la 409. Am reusit apoi sa recuperam 43 la suta din prejudiciul creat avutului public si privat. Toate acestea sunt, cred, fapte care atesta responsabilitatea lucratorilor MI in realizarea obiectivelor din programele asumate in acest an de Guvernul roman. - Securizarea frontierei de stat a Romaniei necesita sute de milioane de dolari. De unde veti lua acesti bani, domnule ministru? - Avem trei surse de finantare: in primul rand, Bugetul Romaniei, apoi programele europene si nu in ultimul rand sprijinul bilateral.