Muzeul National de Arta Contemporana inghite zeci de miliarde din bani publici fara aprobarea Finantelor

* Pasionatul de arta Adrian Nastase a inspectat personal santierul de la Casa Poporului * Aproape 350 de miliarde cerute fara un studiu prealabil

Muzeul National de Arta Contemporana, un proiect drag premierului Adrian Nastase, va trebui sa mai astepte. Ministerul Finantelor a refuzat cererea Secretariatului General al Guvernului (SGG) prin care se cereau nu mai putin de 345 de miliarde de lei de la bugetul de stat pentru continuarea lucrarilor la muzeu, incepute inca de anul trecut. Intr-o scrisoare adresata, in luna aprilie, de Mihai Tanasescu, ministrul Finantelor, colegului sau de guvern, Serban Mihailescu, ministrul pentru SGG, finantistul-sef atrage atentia ca eliberarea acestei sume se poate face numai pe baza documentatiei din care sa rezulte "modul de utilizare a spatiilor, solutiile tehnice propuse pentru finisaje, instalatii si dotari, precum si valoarea preliminara a acestei lucrari". Tanasescu mai spune ca discutia despre sume trebuie amanata pana la viitoarea rectificare bugetara. Din raspunsul ministrului Finantelor reiese ca, pana in luna aprilie, toate aceste date, incluse de obicei intr-un studiu de fezabilitate, nu fusesera oferite Ministerului Finantelor, la aproape un an de la emiterea Hotararii de Guvern privind infiintarea muzeului. Asta in conditiile in care aproape 40 de miliarde au fost cheltuite, la sfarsitul anului trecut, pentru inceperea lucrarilor de amenajare, in fapt pentru demolari in corpul E4 al Palatului Parlamentului, singura aripa a enormei cladiri trecuta special in administrarea RAAPPS, pentru a gazdui muzeul. Daca nu exista un studiu de fezabilitate, pe ce baza au fost cheltuite zecile de miliarde? Am incercat sa aflam raspunsul de la Secretariatul General al Guvernului, care subordoneaza RAAPPS si care gestioneaza sumele alocate muzeului. Secretarul de stat la SGG, Gheorghe Stan, a oferit raspunsuri contradictorii. "Imi amintesc vag de scrisoarea de la Finante", a spus, intr-o prima etapa, Stan, pentru ca, jumatate de ora mai tarziu, sa citeze din respectivul document. "Banii nu sunt blocati. Finantele nu ni-i dau pentru ca nu au. Studiul de fezabilitate a fost depus inca din ianuarie 2002. Nu stiu ce alte documente mai vrea Ministerul Finantelor", ne-a declarat Gheorghe Stan. El sustine ca, in conformitate cu prevederile legale, sunt interzise studii partiale de fezabilitate. Stan nu a putut insa sa explice pe ce baza au fost cerute de la buget, anul trecut, 40 de miliarde pentru inceperea lucrarilor. "Au fost cheltuite numai 20-25 de miliarde", ne-a asigurat secretarul de stat. El a precizat ca MF are un reprezentant in Comisia interministeriala care se ocupa de investitiile publice, dar nu a putut sa explice de ce a mai fost atunci necesara scrisoarea lui Tanasescu catre Mihailescu. La Ministerul Finantelor, toata conducerea era prinsa in negocierile cu FMI. Directorul Directiei de achizitii Publice din MF, Veniamin Paraschiv, ne-a spus insa ca studiul de fezabilitate pentru muzeu a fost depus in urma cu aproape doua luni si nu in ianuarie, cum a sustinut Gheorghe Stan. "Noi am solicitat apoi de la SGG niste lamuriri suplimentare", a adaugat Paraschiv. El a precizat ca abia joi s-a intrunit Comisia interministeriala care aproba investitiile de interes public de peste 130 de miliarde, care si-a dat acordul pentru "necesitatea si oportunitatea investitiei". "Ramane ca specialistii de la Finante, MLPAT si proiectantul sa definitiveze indicatorii tehnico-economici", a mai spus directorul de la Finante. Intrebat pe ce baza a cerut atunci SGG 345 de miliarde pentru muzeu, Veniamin Paraschiv a raspuns ca aceasta problema nu e de competenta sa. Declaratiile contradictorii ale oficialitatilor nu fac decat sa ridice semne de intrebare fata de legalitatea cheltuirii banilor publici. In urma cu doua luni, Serban Mihailescu nega ca ar fi cerut 400 de miliarde pentru muzeu. "E o suma cu trei cifre, dar e de cel mult 120 de miliarde", spunea atunci Mihailescu. S-a vazut ca era vorba, de fapt, de 345 de miliarde. Si controversele legate de muzeul mult dorit de Adrian Nastase nu se opresc aici. Arhitectul Anca Petrescu, proiectant al Casei Poporului, se opune planului arhitectural al muzeului, deoarece ar urma sa fie construit inca un etaj de metal peste Palatul de piatra si marmura al Parlamentului. Mai mult, fatada va fi impodobita cu doua etaje de sticla transparenta iar ferestrele de lemn din aripa E4 vor fi inlocuite cu geamuri-termopan. Toate aceste inovatii ridica foarte mult costurile, dar acest lucru nu pare prea important. Mai ales ca primul-ministru a inspectat, saptamana trecuta, santierul din E4, a vorbit personal cu arhitectii si a cerut sa i se prezinte o macheta. In aceste conditii, este putin probabil ca specialistii din Finante sa se mai opuna punerii in practica a dorintei lui Adrian Nastase, si anume ca Romania sa nu mai faca parte din grupul putinelor tari fara un muzeu de arta contemporana. Indiferent cati bani din taxele si impozitele contribuabililor sunt risipiti.