MP3.com se întoarce

MP3.com, vechiul site de pe care se downloada masiv muzică, însă care a avut numeroase procese cu privire la drepturile de copyright, cu mari companii de înregistrare, a anunţat că va permite

MP3.com, vechiul site de pe care se downloada masiv muzică, însă care a avut numeroase procese cu privire la drepturile de copyright, cu mari companii de înregistrare, a anunţat că va permite din nou downloadarea muzicii. De data aceasta însă cu autorizaţia artiştilor independenţi. De când a fost înfiinţată, compania a uimit prin colecţia impresionantă de muzică care putea fi downloadată, însă a trebuit să facă faţă şi numeroaselor procese. MP3.com a plătit milioane de dolari celor cinci mari companii de înregistrări şi altor membri ai Recording Industry Association of America, care au intentat procese pentru a stabili drepturile copyright. După toate acestea, compania a fost achiziţionată de Vivendi Universal Music, în 2001, şi, mai apoi, de CNET Nerworks Inc., în 2003.
Istoria MP3.com
MP3.com a fost înfiinţată în anul 1998, de către Michael Robertson, ca parte din Z Company.
Z Company deţinea o varietate de website-uri, precum namely filez.com sau sharapaper.com.
Ideea de a înfiinţa MP3.com a apărut în timp ce membrii companiei se uitau la un search traffic pe filez.com, un site de search ftp. Greg Flores, şeful departamentului de vânzări al Z Company, a observat că era mare căutare pentru "mp3" şi a aruncat o privire pentru a se familiariza cu termenul. Z Company a achiziţionat domeniul MP3.com, de la Martin Paul, cu 1.000 de dolari. Martin Paul este cel care a dat denumirea MP3. Mai târziu, Michael Robertson a decis să îşi concentreze atenţia pe MP3.com, după ce a primit 11 milioane de dolari de la Sequoia Capital pentru 10% din companie. Site-ul original cuprindea atât tabele alcătuite pe genuri şi arii geografice, cât şi date statistice despre artişti, care le arătau oamenilor care dintre piese sunt mai populare. Artiştii puteau să se aboneze la un cont, fie el de "Aur" sau de "Platină", fiecare având caracteristici adiţionale şi informaţii despre staruri. Deşi nu se taxa downloadarea muzicii de pe MP3.com, userii trebuiau să îşi înscrie adresa de e-mail când efectuau un asemenea proces, ei fiind perfect conştienţi de ceea ce fac, mai ales fiindcă erau şi avertizaţi online. MP3.com a deţinut piese de la o mulţime de artişi, precum Linkin Park, care erau cunoscuţi atunci ca Hybrid Theory, sau ca David Bowie, care a înscris piesele sale mai puţin cunoscute şi chiar o pagină cu concurs. Persoanele cele mai încântate de MP3.com au fost artiştii care nu aveau un contract cu o casă de discuri sau muzicienii şi producătorii independenţi. Mulţi dintre aceşti artişti lucrau atunci la diverse forme de muzică electronică, inclusiv ambientală, trance sau drum n' bass. MP3.com a fost făcut public pe 21 iulie, 1999 şi a strâns peste 370 milioane de dolari. La acea vreme, aceasta era singura mare tehnologie IPO.
Au răsplătit artiştii
La sfârşitul anului 1999, MP3.com a lansat o promoţie revoluţionară, numită "Pay for Play" sau "P4P". Ideea era că fiecare artist, care era prezent pe site şi căruia i se downloada un anumit număr de piese, era plătit. Artiştii au furnizat un conţinut audio în fiecare zi, din vara anului 1999 până în vara anului 2003. O întreagă echipă de experţi în materie de muzică a analizat la tot pasul ca utilizatorii să nu downloadeze materiale piratate. MP3.com au eliberat peste 4 milioane de fişiere audio mp3 la peste 800.000 de utilizatori/zi, din care baza utilizatorilor înregistraţi era de 25 de milioane. Inginerii de la MP3.com au proiectat şi construit o infrastructură "Pressplay", care a fost, în cele din urmă, achiziţionată de Roxio şi apoi numită "Napster". Tot MP3.com a condus proprietăţile eMusic, Rollingstone.com şi Vivendi Universal.
My.MP3.com
Pe 12 ianuarie 2000, MP3.com a lansat "My.MP3.com", un serviciu care le permitea userilor să înregistreze CD-urile lor personale, iar apoi să alimenteze copierea digitală de la serviciul My.MP3.com. Cum clienţii nu puteau decât să asculte muzică on-line, pe care deja dovediseră că o deţin, compania a considerat că este un mare câştig pentru venitul anual să le permită fanilor să acceseze propria lor muzică on-line. Casele de discuri nu au fost de acord cu toate acestea şi au dat în judecată MP3.com, pretinzând că serviciul constituie duplicare neautorizată şi încălcarea drepturilor copyright-ului.
MP3.com revine
MP3.com scăzuse enorm financiar, de aceea a fost cumpărată de către Vivendi Universal, în mai 2001, cu 372 milioane de dolari. Vivendi însă nu a putut să redreseze serviciul, aşa că a vândut compania către CNET, în 2003. CNET va aduce în viitor multe servicii bazate în principiu pe facilităţile cu privire la downloadare. De când este în custodia CNET, MP3.com a oferit în mare parte ştiri şi materiale editoriale despre muzică, artişti şi alte servicii, însă în curând va furniza şi muzică în toată regula, şi videoclipuri.