Motivarea instanței în cazul cererilor lui Călin Georgescu. „Hotărârea CCR este definitivă şi general obligatorie”

Curtea de Apel Bucureşti a publicat miercuri seara motivarea deciziei prin care a fost respinsă, pe 31 decembrie, acţiunea deschisă de Călin Georgescu în legătură cu anularea alegerilor prezidenţiale.

Călin Georgescu a făcut recurs la decizia Curţii de Apel Foto: Inquam Photos/George Călin

Acesta a contestat legalitatea deciziilor Biroului Electoral Central (BEC) de oprire a procesului electoral în contextul anulării de către Curtea Constituționale (CCR), pe 6 decembrie, a alegerilor prezidențiale. 

În urma deciziei CCR, BEC a emis Decizia nr. 230D/06.12.2024 – privind încetarea de îndată a operațiunilor de votare și a pregătirii votării, Decizia nr. 231D/07.12.2024 – privind încetarea activității BEC și a birourilor electorale județene, respectiv Decizia nr. 232D/07.12.2024 – privind modificările referitoare la indemnizațiile pentru membrii birourilor electorale. Aceste decizii au fost contestate de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept și de Călin Georgescu, care au invocat, printre altele, excesul de putere din partea BEC și încălcarea drepturilor fundamentale.

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a respins aceste cereri pe 31 decembrie 2024, hotărârea instanței fiind atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Motivarea instanței: „BEC a emis deciziile contestate în acord cu atribuţiile ce îi sunt recunoscute”

În motivare, judecătoarea Cristina Ardeleanu de la Curtea de Apel București susţine că BEC a pus în aplicare decizia Curţii Constituţionale din 6 decembrie de anulare a alegerilor, iar deciziile CCR sunt definitive şi obligatorii, prin urmare nu pot fi analizate în instanţă.

Magistrata spune și că, prin anularea alegerilor prezidenţiale, BEC nu a încălcat drepturi civile şi fundamentale ale cetăţenilor prevăzute în Constituţie (dreptul de a vota, de a fi ales). 

Călin Georgescu şi Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central şi mai multe instituţii, solicitând anularea a două hotărâri ale BEC prin care a fost anulat întregul proces electoral şi s-a dispus reluarea alegerilor prezidenţiale de la zero, în baza deciziei CCR.

„Curtea subliniază că obiectul prezentei cauze îl constituie strict cenzurarea legalităţii deciziilor emise de Biroul Electoral Central, astfel încât analiza se va realiza în limita criticilor care privesc aceste acte administrative. Din această perspectivă, criticile formulate de contestatori cu privire la modalitatea în care CCR a pronunţat Hotărârea nr. 32/06.12.2024 prin care a dispus anularea procesului electoral cu privire la alegerea preşedintelui României din anul 2024 şi la consecinţele pe care pronunţarea acestei decizii le-ar avea asupra drepturilor fundamentale ale cetăţenilor excedează prezentei cauze şi nu pot fi analizate în acest cadru procesual. Curtea reaminteşte cu această ocazie că Hotărârea Curţii Constituţionale a României nr. 32/06.12.2024 este definitivă şi general obligatorie, iar analiza în prezenta cauză se va realiza cu luarea în considerare a acestei împrejurări", se arată în motivare.

Legat de criticile privind lipsa publicării deciziilor BEC în Monitorul Oficial, Curtea a concluzionat că nepublicarea deciziilor BEC în Monitorul Oficial nu afectează legalitatea acestora.

„Curtea reţine că, în cauză, publicarea în Monitorul Oficial a actelor administrative contestate nu era necesară, nefiind aplicabile dispoziţiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, întrucât este vorba despre decizii adoptate de BEC ce se adresează unor destinatari strict determinaţi, iar nu de hotărâri. Or, în privinţa deciziilor, legiuitorul a prevăzut ca şi modalitate unică de aducere la cunoştinţa publică, publicarea acestora pe pagina proprie de internet a Biroului Electoral Central, formalitate care a fost îndeplinită în cauză", se arată în documentul instanţei.

Instanța a analizat momentul emiterii deciziei BEC nr. 230D/06.12.2024. S-a constatat că aceasta s-a realizat în baza soluției definitive și obligatorii pronunțate de CCR.

„Curtea reţine, contrar susţinerilor contestatorilor, că decizia nr. 230D/06.12.2024 nu a fost emisă la un moment la care hotărârea CCR nu exista, ci a fost emisă anterior redactării considerentelor soluţiei pronunţate. Or, caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale este ataşat soluţiei cuprinse în dispozitiv, considerentele având doar rolul de a expune motivele avute în vedere de instanţa constituţională la pronunţarea soluţiei. În aceste condiţii, Curtea constată că emiterea de către BEC a deciziei nr. 230D/06.12.2024 anterior publicării considerentelor hotărârii Curţii Constituţionale nu este de natură să afecteze legalitatea actului administrativ", se mai menționează în motivarea instanței.

De asemenea, referitor la necompetenţa Biroului Electoral Central de a emite cele două decizii de anularea a alegerilor, instanța subliniază că hotărârile pronunţate de Curtea Constituţională sunt general obligatorii.

„Având în vedere rolul BEC de autoritate cu activitate temporară, constituită pentru organizarea desfăşurării activităţii specifice perioadei electorale, cu atribuţii în ceea ce priveşte asigurarea aplicării unitare a dispoziţiilor acestui act normativ (art. 17 alin. 1 lit.a), i) art. 13 alin. 1 din Legea nr. 370/2004), Curtea constată că acesta era organul statului chemat să adopte măsurile concrete pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor obligatorii dispuse de CCR prin Hotărârea nr. 32/06.12.2024. În aceste condiţii, Curtea reţine că Biroul Electoral Central a emis deciziile contestate în acord cu atribuţiile ce îi sunt recunoscute prin Legea nr. 370/2004, în scopul asigurării caracterului obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, în materie electorală, în acord cu exigenţele impuse de Legea nr. 24/2000", se mai arată în motivare.

Biroul Electoral Central nu a adus atingere drepturilor fundamentale recunoscute prin Constituţie

Curtea de Apel Bucureşti a respins, ca neîntemeiate, şi susţinerile lui Călin Georgescu privind încălcarea de către BEC, prin anularea alegerilor prezidenţiale, a unor drepturi civile şi fundamentale prevăzute în Constituţie.

„Referitor la încălcarea, prin exercitarea unui abuz de putere, de către Biroul Electoral Central, prin adoptarea deciziilor nr. 230D/06.12.2024 şi nr. 231D/07.12.2024, a următoarelor drepturi civile: dreptul de a vota; dreptul de a fi ales; dreptul poporului român de a exercita suveranitatea naţională prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte (...), Curtea reţine că aceste susţineri ale contestatorilor şi ale intervenientei accesorii sunt neîntemeiate şi le va respinge. Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea a avut în vedere împrejurarea că prin deciziile contestate BEC a asigurat efectivitatea dispoziţiilor obligatorii ale CCR dispuse prin Hotărârea nr. 32/06.12.2024. Or, dispunerea de BEC a măsurilor tehnice privind organizarea procesului electoral, în temeiul competenţelor recunoscute prin Legea nr. 370/2004, în scopul asigurării punerii în aplicare a Hotărârii nr. 32/06.12.2024 a CCR, nu este de natură să aducă atingere drepturilor fundamentale recunoscute prin Constituţie", mai spune CAB.

Instanţa a respins şi cererea lui Georgescu de obligare a Guvernului la emiterea unei hotărâri prin care să stabilească programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea preşedintelui României în al doilea tur de scrutin, inclusiv data organizării turului doi al alegerilor.

„Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea a avut în vedere împrejurarea că, în condiţiile în care Curtea Constituţională a României a dispus anularea întregului proces electoral cu privire la alegerea preşedintelui României, desfăşurat în baza HG nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru preşedintele României din anul 2024 şi a HG nr. 1061/2024 privind aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea preşedintelui României în anul 2024, intimatul Guvernul României nu avea temei legal pentru a proceda la emiterea unei hotărâri de guvern prin care să stabilească calendarul turului doi de scrutin. Prin urmare, Curtea constată că nu se poate reţine existenţa unui refuz nejustificat în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004 în sarcina intimatului Guvernul României în ceea ce priveşte stabilirea calendarului aplicabil turului doi de scrutin", se mai arată în motivarea Curții de Apel București.