Ministrul Sănătăţii: Mai avem 2-3 săptămâni în care vom creşte ca număr de cazuri

O treime din persoanele decedate suferea de diabet zaharat FOTO Mediafax

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat că în România mai sunt două, trei săptămâni în care numărul de cazuri va creşte, dar şi cel al deceselor. Tătaru susţine că a luat măsuri pentru a asigura echipamentele necesare cadrelor medicale care trebuie să fie pregătite pentru ceea ce urmează”: „Nu renunţăm, nu relaxăm, tocmai pentru acest hop care va veni şi trebuie trecut”.

„Mai avem două, trei săptămâni în care vom creşte ca şi număr de cazuri, vor exista şi decese, dar trebuie să le gestionăm în limita în care putem gestiona o pandemie cu un „duşman” – dacă pot spune aşa – necunoscut care are în acest moment doar un tratament simptomatic prin evaluare, până la descoperirea unui vaccin.

Ne aflăm în plină pandemie, în Scenariul 4. Fiecare deplasare urmăreşte evaluarea unităţilor spitaliceşti, pentru a putea acorda asistenţă medicală atât patologiei cu infecţie COVID-19, cât şi patologiei infecţiei non-COVID, necesarul de echipamente sanitare şi medicamente, protecţia personalului medical, precum şi capacitatea testărilor.

Există şi o parte pe care o urmărim în evaluarea şi previzionarea evoluţiei acestei pandemii la nivelul României. Este vorba despre distanţarea socială şi izolare voluntară la domiciliu.

Izolarea voluntară la domiciliu face parte din tratament. Izolarea voluntară la domiciliu este acea parte care face ca numărul de cazuri să crească mai uşor, mai puţin, într-un număr mai constant.

De exemplu, un pacient sau un purtător sănătos ar putea să infecteze 5, 6 persoane, în loc de una, două, cât poate infecta într-o comunitate închisă cum este familia.

O evoluţie fulminantă ţine foarte mult de această izolare voluntară. Ştiu că este greu, repet, hai să dăm fiecare dintre noi un timp al nostru pentru viitor”, a declarat Nelu Tătaru.

Alexandru Rafila: Pentru relaxarea restricţiilor, cazurile noi trebuie să scadă

Alexandru Rafila consideră că era nevoie de o prelungire a stării de urgenţă în România, pentru a consolida ce s-a obţinut până acum.

Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie spune că relaxarea restricţiilor poate interveni doar în anumite condiţii: ”În România cred că ar trebui să avem elemente obiective când se iau măsurile de relaxare, care se referă la limitarea numărului de cazuri noi, adică să ne aflăm pe un trend descendent. Măsurile nu trebuie neapărat luate identic la nivel naţional, le putem lua diferit, în funcţie de contextul local. Sunt judeţe în România care au de exemplu şi în momentul de faţă doar câteva cazuri de boală. În astfel de comunităţi sigur că activitatea poate să reintre în normal mult mai repede decât altele care înregistrează sute sau chiar mii de cazuri”.

România se apropie de 5.000 de cazuri

După ce în cursul dimineţii zilei de joi au fost raportate alte 9 decese în rândul persoanelor infectate cu noul coronavirus, bilanţul deceselor a ajuns la 229 în România.

Între timp numărul persoanelor infectate cu noul coronavirus în ţara noastră se apropie de 5.000 după ce miercuri erau confirmate 4.761 de cazuri, cu 344 de cazuri anunţate în ultimele 24 de ore. Peste 500 de persoane au fost declarate vindecate şi externate. De asemenea, miercuri a fost înregistrată o scădere importantă a numărului pacienţilor în stare gravă, dacă cu o zi înainte la secţiile de terapie intensivă erau peste 270 de pacienţi, numărul acestora a ajuns la 162. În ceea ce priveşte repartizarea pe judeţe, Suceava înregistrează în continuare cel mai mare număr de cazuri, cu peste 1.400, urmat de municipiul Bucureşti cu peste 600 de cazuri confirmate. Celelalte judeţe cu peste 100 de cazuri sunt Arad şi Braşov cu 161 de cazuri, Clujul cu 129, Constanţa cu 114, Galaţi cu 128, Hunedoara cu 174, Iaşi cu 106, Mureş cu 103, Neamţ cu 196 şi Timiş cu 227.

„Analiza pe primele 209 decese arată o vârstă medie la deces de 67 de ani (SD = 12.2), cu o distribuţie M:F de 1.8:1, şi o durată medie de la diagnosticul de COVID-19 la exitus de 5.3 zile, cu o mediană de 3 zile (72 h). În mod notabil, în 60% dintre decese, diagnosticul de infecţie cu SARS-Cov-2 a fost pus în intervalul a 24 de ore dinaintea decesului, sau post-mortem. Ca element de noutate pe analiza de miercuri, am făcut o statistică a duratei de la recoltare, la identificarea/ pozitivarea testului. Datele au fost valide pentru n = 102 cazuri. La acest moment, în aproape 40% dintre decese, rezultatul la testare a venit la 72 de ore, sau mai mult, de la momentul recoltării. Ce-i drept, în alte 40% din cazuri rezultatul a venit în maxim 24 de ore. Pe regiuni istorice, 38% din decese sunt din Moldova, urmată de Ardeal (24.4%), Muntenia (20%), Banat (15.8%) şi Dobrogea (1.4%). Practic, mai bine de unu din trei decese, din cauza sau în contextul infecţiei cu SARS-Cov2, provin din partea de est a ţării. Jumătate dintre cei decedaţi prezentau în antecedente elemente ale unui sindrom metabolic (hipertensiune/ diabet). Unul din trei suferea de diabet zaharat. Dintre aceştia, doi din trei aveau şi boală cardiovasculară în antecedente (hipertensiune, cardiopatie ischemică etc). Adiţional, un sfert din decese aveau în APP (antecedente patologice) un istoric de HTA (hipertensiune)”, susţine psihiatrul Gabriel Diaconu, într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook.