Mic tratat de izgonire a investitorilor straini: cazul Antibiotice Iasi

In urma cu sase luni, APAPS anunta scoaterea la privatizare a uneia dintre cele mai tentante societati romanesti, Antibiotice SA Iasi. Existau toate premisele unei privatizari de succes: firma este

In urma cu sase luni, APAPS anunta scoaterea la privatizare a uneia dintre cele mai tentante societati romanesti, Antibiotice SA Iasi. Existau toate premisele unei privatizari de succes: firma este cotata la Categoria Plus a Bursei de Valori, unde actiunile i se tranzactionau constant la valori mai mari decat nominala de 1.000 de lei. In plus, societatea ieseana era cuprinsa in programul PSAL I, negociat cu Banca Mondiala, motiv pentru care APAPS a fost asistata in derularea acestei privatizari de consultanti internationali. In pofida auspiciilor favorabile, privatizarea a esuat. Luni seara, APAPS a emis un comunicat in care recunostea acest esec si-l punea pe seama faptului ca singurul ofertant ramas in cursa nu s-a prezentat la negocieri. Ofertantul, in schimb, ne-a declarat ca nu s-a prezentat pentru ca nu a fost chemat la negocieri de catre APAPS. Contradictia este doar aparenta si indaratul ei se ascunde complicitatea care pare sa fi existat intre APAPS si firma care a fost ajutata sa ramana singura in cursa pentru privatizarea Antibiotice SA Iasi. Iar ratarea privatizarii seamana cu un pas inapoi convenit intre cele doua parti pentru a evita un iminent scandal: o firma de partid, specializata in asfaltari de drumuri, care castiga in fata unor competitori mult mai cunoscuti pe piata nationala si internationala a medicamentelor. Amanari de pe o zi pe alta Trei au fost firmele interesate in mod serios de cumpararea pachetului majoritat de la Antibiotice: Phoenix Pharm din Bucuresti, Drum Invest SRL Podu Turcului, judetul Bacau, si un consortiu format din firma bucuresteana Romferchim si concernul german Sanavita. Dupa sase luni, singura care a depus o oferta a fost Drum Invest, firma specializata in asfaltarea drumurilor. Au iesit asadar din cursa o retea de farmacii (Phoenix Pharm), o casa de comert din industria chimica (Romferchim) si un producator german de medicamente de talie medie (Sanavita). Potrivit documentelor pe care le detinem, APAPS a facut tot ce i-a stat in putinta pentru a se ajunge la acest rezultat neasteptat. In primul rand, prin repetate amanari ale termenului de depunere a ofertelor. In ultimele patru luni, termenul a fost modificat de nu mai putin de sase ori, de fiecare data intr-un mod dubios: anunturile erau publicate cu numai o zi inaintea datei ce urma a fi modificata, sau chiar in aceeasi zi. Aceste succesive amanari n-au avut deloc darul sa-i faca fericiti pe potentialii investitori. Participarea la negociere era conditionata de o garantie de peste 600.000 de dolari. Concernul Romferchim-Sanavita a venit cu scrisori de garantie bancara valabile 180 de zile, asa cum cerea caietul de sarcini, iar amanarea deschiderii ofertelor fie si cu numai zece zile facea ca perioada de garantie bancara sa se reduca la 170 de zile - motiv suficient de descalificare. Singura solutie era refacerea documentatiei, pentru o noua scrisoare de garantie - cu plata comisioanelor si a spezelor bancare de rigoare. Cum nemtii sunt teribil de chibzuiti cu banii, amanarile le-au picat cum nu se poate mai prost. Poftiti in Romania ca sa luati teapa Un "tratament" cu totul special au aplicat oficialii APAPS presedintelui concernului german Sanavita, Michael Ostermann. Neamtul a intentionat sa participe personal la deschiderea ofertelor pe 14 noiembrie, cand a fost fixat primul termen. Pe 13 noiembrie, George Musliu, director general in APAPS, ii raspunde politicos ca il asteapta la Bucuresti, insa nu-i spune si amanuntul ca licitatia tocmai fusese amanata pentru data de 29 noiembrie. In consecinta, Ostermann a batut drumul doar ca sa-si bea cafeaua la APAPS. Scenariul s-a repetat aidoma doua saptamani mai tarziu. Michael Ostermann si-a anuntat din nou dorinta de a participa nemijlocit la deschiderea ofertelor, iar George Musliu i-a stabilit cu aceeasi politete o intalnire la sediul APAPS pentru 28 noiembrie. Adica exact ziua in care aparea in presa o noua amanare a licitatiei. Potrivit informatiilor noastre, Ostermann n-a savurat nici de aceasta data gustul cafelei de la APAPS si intalnirea s-a soldat cu ceva scandal. Lovitura de copita: platiti in 10 zile, nu in 60 Urmatoarele patru amanari n-au fost insa singurele din arsenalul de sicane al APAPS-ului. Lovitura de copita finala avea sa vina pe 30 ianuarie acest an, cand li s-a comunicat investitorilor faptul ca dosarul de prezentare a suferit o modificare semnificativa: perioada de 60 de zile in care castigatorul negocierilor urma sa plateasca actiunile era redusa la numai 10 zile. Autoritatea pentru Privatizare nu-si justifica in nici un fel aceasta brusca schimbare de macaz. N-o face nici acum: de cinci zile ne straduim sa aflam de la APAPS de ce a modificat regula jocului cand jocul era pe sfarsite. Lucian Goj, responsabil cu privatizarea prin programe internationale - cum e si cazul Antibioticelor - ne-a trimis la Directia Comunicare si a raspuns insistentelor noastre cu un telefon trantit in nas. A urmat un dialog al surzilor cu personalul directiei impropriu numite "Comunicare", care nu a izbutit sa comunice raspunsul la o intrebare altminteri simpla. Consecintele acestei decizii asupra privatizarii producatorului iesean de medicamente au fost cele asteptate: pe 6 martie, cand a fost ultimul termen de depunere a ofertelor, o singura firma a mai depus dosarul: Drum Invest SRL Podu Turcului. Celelalte au abandonat cursa, dintr-un motiv care ne-a fost explicat de Lucian Daghie, reprezentantul in Romania al concernului Sanavita: "Aceasta modificare a termenului de plata a dat peste cap planul de afaceri intocmit. Am solicitat inca o amanare, date fiind noile conditii de plata, insa am fost refuzati pe motiv ca se depasesc cele 180 de zile in care privatizarea trebuia incheiata. Speram totusi ca lucrurile sa intre pe un fagas normal". "N-au putut sa-l prosteasca pe Musetescu, sa-i dea dreptul" Singurul care a rezistat cu calm manierei de lucru a APAPS este Dorinel Umbrarescu, patronul Drum Invest SRL, cel care a si depus singura oferta de cumparare a Antibiotice SA. El spune ca a pus ochii inca din 1995 pe aceasta firma si crede ca ceilalti potentiali investitori nu sunt intr-atat de seriosi: "Sa va spun eu cine sunt acei investitori. Unul din ei are vreo trei farmacii, iar cealalta firma, care spune ca e germana, s-a folosit de numele lor, nu ca vin nemtii. Nemtii daca vroiau sa vina, nu le lua sase luni ca sa depuna documentatia, asta-i o vrajeala. Problema s-a intamplat in felul urmator: ei n-au putut sa-l prosteasca pe Musetescu, sa-i dea dreptul, ca asta n-a vrut probabil, ca sa le-o dea pe vreo doua-trei sute de mii de dolari"... Daca in ce priveste cinstea ministrului Ovidiu Musetescu patronul din Podu Turcului s-ar putea sa fie avizat, despre calitatea contra-candidatilor sai ne-a oferit mai multe date chiar directorul de la Antibiotice Iasi, Ioan Nani. Astfel, Sanavita este de zece ani partener de afaceri al fabricii iesene, ocupandu-se de exporturile acesteia pe diverse piete internationale. Optzeci de procente din aceste exporturi se fac sub egida UNICEF, institutie internationala care agreeaza Sanavita, si prin aceasta si fabrica ieseana, in aplicarea unor programe internationale de sanatate. Iar Romferchim este un actor vechi pe piata romaneasca a medicamentelor, participand la singura privatizare din domeniu care nu s-a lasat cu scandal: Terapia Cluj. Printul asfaltului inexplicabil de linistit Despre antecedentele lui Dorinel Umbrarescu in industria farmaceutica n-am reusit sa aflam referinte. In alte industrii - da. Ne amintim doar ca anul trecut Adevarul i-a dedicat o serie de articole legate de faptul ca zeci de miliarde de lei de la buget au fost alocate fara licitatie, inclusiv prin hotarare de guvern, unei alte firme in care este patron, UMB Spedition SRL, pentru niste investitii considerate foarte urgente: asfaltarea soselei de la Brasov la Poiana, cu ocazia Cerbului de Aur, si a drumurilor de la Ceanu Mare, unde urma sa vina - si n-a mai venit - cancelarul Germaniei. Usurinta cu care isi castiga banii explica poate si de ce nu a obiectat nici la numeroasele amanari ale APAPS, nici la reducerea termenului de plata a actiunilor. Dupa cum nu obiecteaza nici fata de intreruperea procesului de privatizare. De altminteri, pentru situatia in care se afla, de a fi concurat de unul singur si a fi iesit pe locul doi, Dorinel Umbrarescu este inexplicabil de linistit: nu contesta decizia APAPS, nu s-a dus sa-si negocieze oferta, "pentru ca nu a fost chemat", dar, adauga el, nu renunta la Antibiotice Iasi daca va fi scoasa din nou la privatizare. Daca APAPS-ul are grija de el ca si pana acum, eventual cu ceva mai multa fereala in boicotarea celorlalti competitori, s-ar putea chiar s-o obtina.