Mesajul dur al unui psiholog pentru tăinuitorii care acum „condamnă” abuzurile de care este acuzat Alfred Bulai: „La pușcărie!”

Scandalul în care este implicat sociologul și profesorul Alfred Bulai, acuzat că a hărțuit sexual mai multe studente, naște reacții virulente din partea întregii societăți. Psihologul Radu Leca a analizat pentru „Adevărul” ce se întâmplă în aceste zile atât pe plan politic cât și social și trage concluzii dure.

Alfred Bulai, pus la zis de întreaga societate. Sursa foto: arhivă

Scandalul de la SNSPA iese din sfera mediului academic și prinde ecouri adânci pe holurile Guvernului. Ministra Ligia Deca declară că este hotărâtă să taie în carne vie, motiv pentru care a propus în ședința de joi modificarea legislaţiei. Iar premierul Marcel Ciolacu așteaptă propunerile. Între timp, apar din ce în ce mai multe reacții din „interior”: profesori din cadrul SNSPA fac front comun cu victimele și condamnă comportamentul de prădător sexual al sociologului. 

În ședința de joi a Guvernului, ministra Educației, Ligia Deca, a declarat că toate sesizările privind încălcarea deontologiei universitare ar trebui să fie analizate rapid, indiferent dacă acestea sunt făcute formal sau anonim. „Cred că am fost cu toţii zguduiţi de mărturiile victimelor faptelor din cadrul universitar care au ieşit în mass media în ultima vreme. Am discutat deja, împreună cu colegii de la alte ministere şi instituţii publice, şi am decis că vom lucra împreună cu specialiştii de la Ministerul Justiţiei, de la alte ministere vizate, de la Autoritatea Naţională pentru Egalitate de Şanse în colaborare cu Consiliul Rectorilor pentru a creiona un circuit legislativ astfel încât orice sesizare să intre rapid în circuitul de analiză, indiferent de forma sa, anonimă sau neanonimă”, a afirmat Ligia Deca. Aceasta a precizat că sesizările care vizează fapte penale comise în mediul universitar vor fi trimise direct către organele de anchetă judiciară.

În cadrul aceleiași ședințe, premierul Ciolacu a cerut propuneri concrete. „Categoric nu putem accepta asemenea situaţii şi nu va exista toleranţă pentru astfel de fapte, indiferent de numele agresorului!. Şi dacă ar fi vorba de un singur caz, a salva o victimă este esenţial să luăm măsurile care se impun. Îi cer ministrului Educaţiei, doamna Ligia Deca, să vină  săptămâna viitoare cu propuneri de completare şi modificare a legislaţiei, în dialog cu Consiliul Naţional al Rectorilor”, a precizat acesta chiar la începutul ședinței. 

Psiholog: „Este un prim pas către normalitate”

Psihologul Radu Leca a analizat în detaliu reacția politicienilor și a venit pentru „Adevărul” cu câteva comentarii. Specialistul consideră că avem de-a face cu un prim pas către normalitate. „Un pas care nu are legătură cu nici o structură europeană, un pas realizat de către Guvernul României în direcția de a proteja studenții și elevii. Avem de-a face cu o decizie care nu a fost gândită, discutată cu nici o structură a Comisiilor europene de educație sau de sănătate. Vorbim despre un pas organic: din interiorul structurii academice a fost luată o informație care în mod concret avea nevoie de un upgrade. Și atunci lucrurile s-au mișcat cu o viteză foarte mare”.

Specialistul atrage atenția că hărțuirea sexuală nu se petrece doar în instituțiile de învățământ: licee, școli, universități. „De hărțuire sexuală se pot plânge inclusiv rezidenții la medicină sau asistentele medicale…și aici avem o mare problemă. Agresiuni sexuale se întâmplă peste tot, în toate instituțiile publice sau nu. Numai că nu știm noi despre ele”.

Prin urmare, scandalul Alfred Bulai care a deschis joi ședința de Guvern, ar trebui să descurajeze acest fenomen, acest flagel care există de când lumea și pământul. „O persoană rău intenționată ar putea spune că această viteză de reacție a politicienilor, la un așa nivel, nu este decât un boom de imagine. Dar nu este vorba despre asta, ci despre o continuare concretă, extrem de clară și transparentă a unei situații care trebuie să fie rezolvată la nivel național”.

Mărturia a doi profesori care își fac acum mea culpa

Reacții apar însă și din „interior”. Mai mulți profesori, colegi ai sociologului Alfred Bulai, au condamnat comportamentul acestuia. 

Claudiu Tufiș, conferențiar și doctor în științe politice, cadru didactic la Universitatea din București și fost student lui Alfred Bulai a simțit nevoia unei mărturisiri pe Facebook. Într-un mesaj postat pe rețeaua de socializare acesta mărturisește că are un mare regret: că nu a avut nici o reacție pe vremea când era studentul profesorului, că nu a avut curajul să spună lucrurilor pe nume, să arate cu degetul și să condamne comportamentul neadecvat ala acestuia. 

„Nu am adunat foarte multe regrete până acum, dar acesta este unul dintre ele: nu am luat o poziție publică împotriva mizeriilor pe care Bulai le făcea încă de la jumătatea anilor 1990, când l-am avut eu ca profesor la sociologie”, își face el „mea culpa”. „L-am cunoscut în 1995, în primul an de facultate. De la sfârșitul primului an am început să lucrez cu el. Recunosc în ce spun oamenii din articol aceleași tehnici pe care le folosea și atunci. Îmi amintesc de faimoasele lui experimente, în care ne filma interacționând într-o sală de seminar între noi, îmbrăcați fiind doar în costume de baie. Îmi amintesc de cât de multă atenție îți acorda în discuțiile în privat. Sau de întrebările complet nepotrivite unei discuții profesor-student”, a mărturisit acum dascălul. 

Claudiu Tufiș recunoaște cu regret că i-a luat mult timp până când și-a dat seama că ceea ce făcea Alfred Bulai în timpul orelor de curs nu era deloc în regulă. „Doi ani de zile mi-a luat până să-mi dau seama că nu este ok ce făcea. În acel moment am încetat să mai lucrez cu el. Începea anul patru, l-am ales pe Lazăr Vlăsceanu coordonator de licență, mi-am căutat un loc de muncă și am încetat să mai lucrez la proiectele lui Bulai. Rămân și acum cu regretul că nu am reacționat atunci cum ar fi trebuit să reacționez, făcând scandal public, și am ales varianta mai simplă de a mă distanța de el”.

Alte voci își strigă frustrarea și revolta pe internet. Este și cazul lui Bogdan Florian, profesor în cadrul Departamentul de Științe Politice și Studii Europene din SNSPA, care a scris un articol în presă. El laudă curajul studentelor care au dat în vileag abuzurile și își cere într-un fel scuze că, în trecut, nu „făcut mai mult” pentru a condamna astfel de practici.  „Eu vă cred. Sunteți mult mai curajoase decât mulți alți oameni. Oamenii care v-au susținut și vă susțin sunt oameni excepționali și personal aș vrea, ca părinte, să am curajul și puterea lor”, scrie profesorul. 

Acesta vorbește despre relațiile de putere dintre profesori și studenți, despre autoritatea pe care aceștia o folosesc în scopuri nu mereu și nobile dar și despre cât de dificil le este celorlalți profesori sau angajați ai instituției respective să aibă o poziție publică. „Este însă dificil adesea să ai o poziție publică, chiar limitată la interiorul organizației, în absența unei narațiuni a victimei. Acum narațiunea există, este publică, este audio, este video este peste tot și nu poate fi negată sau pusă la îndoială în niciun fel. Acum există o referință. Scuza că ”nu am știut” nu mai există”.

Abuzul trebuie însă permanent expus, reclamat și penalizat, mai spune Bogdan Florian. „Simpla afirmare publică a abuzului este o penalizare a abuzatorului fiindcă îi știrbește autoritatea deontică, el nu mai este atotputernic. Ceilalți îl văd drept cine este de fapt, un impostor care nu are cunoașterea și nici competențele de a fi cu adevărat personajul sau rolul pe care îl joacă în societate. Nu este profesor, nu este analist, nu este sociolog, nu este om de știință, este un abuzator. Victimele abuzului nu pot și nu trebuie să poarte singure responsabilitatea dezvăluirii. Furia si revolta pe care le simt sunt însă orientate spre trecut, spre propria vinovăție că nu am făcut mai mult. Putem cu ușurință să ne ascundem în spatele lui ”nu am știut, nu au existat plângeri formale, nu poți să declanșezi proceduri pe baza unor zvonuri”. Mă uit însă cu încredere în viitor”.

Între timp, zeci de profesori de la Facultatea de Științe Politice a SNSPA, cer demisia profesorului Alfred Bulai, condamnă și se dezic total de comportamentul acestuia. Mai exact, 36 de profesori, printre care și Elena Trifan, doctor în sociologie, cadru didactic asociat la SNSPA și fostă studentă a lui Alfred Bulai între 2008-2011. Cu toții au semnat o scrisoare deschisă adresată conducerii Facultății de Științe Politice prin care solicită  „demisia imediată” a profesorului dar și „sprijin psihologic și juridic pentru toate studentele afectate de astfel de abuzuri, pentru a le ajuta să treacă peste această traumă și pentru a putea să își continue studiile într-un mediu sigur și incluziv”. 

Psiholog: „O reacție mânată de frică. Și tăinuitorul trebuie pedepsit”

Psihologul Radu Leca este de părere că acest scandal a zguduit din temelii întregul sistem de învățământ universitar, iar de acum încolo s-ar putea să mai cadă și alte capete. Este doar începutul vânătorii, motiv pentru care încă de pe acum mulți profesori încearcă să strângă rândurile. „Mă refer la faptul că toate aceste reacții ale colegilor profesorului Bulai vin foarte târziu, după ce fapte s-au consumat. Știau cu toții, de ani de zile, ce se întâmplă. De ce nu au reacționat atunci? De ce abia acum? Cred din frică, de teamă”. Această ieșire la rampă în masă este făcută mai degrabă din teama de a nu fi trași, la un moment dat, ei înșiși la răspundere, consideră Leca. „Înțelegând profesorii colegi din jurul sociologului Alfred Bulai că acest demers al autorităților va avea un rezultat, va avea repercursiuni, au ieșit la rampă mai mut din teama de a nu fi trași la un moment dat la răspundere. Hai să dăm și noi în el! Să arătăm că nu am fost doar simpli spectatori. Să ne asigurăm că atunci când sau dacă vom fi anchetați să putem să spunem „am luat poziție”. 

Frica este, prin urmare, spune psihologul, unul dintre motoarele reacțiilor în lanț ale cadrelor didactice. „Frica de a nu fi acuzați că au știut și nu au spus, frica de a nu intra la pușcărie. Ăsta este adevărul! Au ascuns hărțuirea unor copii zeci de ani! Cum să nu-i pedepsești? Trebuie să fie pedepsiți exemplar toți cei care au știut și nu au raportat, nu au spus. Sunt  complici. Făptașul și tăinuitorul trebuie pedepsiți exemplar. Frate, ai știut! Ce-ai făcut? Nimic!”.

Un alt motiv pentru care nu s-a reacționat până acum este faptul că în Codul de etică al facultăților abuzul sexual nu este foarte bine definit. Și nu poți face, tu, ca și dascăl sau manager acuzații bazate pe povești sau zvonuri. E nevoie de dovezi indubitabile iar abuzurile se încadrează într-o zonă legislativă „gri”. 

Abuzul sexual, mai spune psihologul Radu Leca, trebuie mai bine definit. „Conține: atingeri nepotrivite, priviri către organele genitale sau bust, zâmbete și cuvinte aruncate în timpul unei comunicări ce ar trebui să fie semi-oficială”.

Soluții: testarea psihologică și spații speciale de intercațiune studenți-profesori

Specialistul Radu Leca este de părere că puterea de a stopa acest fenomen se află în mâinile Guvernului, ale autorităților și ale justiției. „Dacă în zilele următoare se va introduce, se va stipula în articolul de lege și obligativitatea testării psihologice, psihiatrice și toxicologice ale tuturor angajaților din ministerul Educației, școli, licee, universități, dar și din alte instituții publice, cu atât mai bine. Practic, vom putea realiza, ca și stat, un pionierat la nivel european, iar România va deveni principalul pionier în combaterea hărțuirii sexuale”. 

Pe de altă parte, psihologul consideră că înființarea în toate unitățile de învățământ din România a unor spații transparente, monitorizate video și audio unde elevii și studenții să poată comunica și interacționa cu dascălii, este mai mult decât binevenită. „Un spațiu neutru, deschis, monitorizat, care să se numească Locul de interacțiune cu profesorii sau Biroul profesorului. Un spațiu desemnat special pentru astfel de interacțiuni. Unde studentul să vină cu încredere și să se simtă în siguranță. Nu să fie chemat acasă la profesor, în camera lui de hotel, în biroul său personal etc”. Psihologul face referire la un soi de cancelarie destinată însă nu interacțiunii dintre profesori, ci dintre elevi, studenți și profesori. 

Alfred Bulai este pus la zid, în acest moment, de întreaga societate. Va fi un caz de referință, iar legile gândite de autorități se vor raporta la această poveste.