Mărțișorul - de la simbol al primăverii la cadou modern. Idei frumoase, utile și accesibile pentru profesoare, colege, mame și surori
0Mărțișorul nu a fost, la început, un obiect decorativ sau un cadou de protocol, cum se întâmplă astăzi. Era un simbol protector, legat de începutul anului agrar și de renașterea naturii. Șnurul alb-roșu, fără nimic altceva sau însoțit de mici obiecte cu valoare de simbol, era purtat pentru sănătate, noroc și fertilitate.
Inițial, mărțișorul - un obiect cu rădăcini foarte vechi, datând din perioada dacică și romană - nu era destinat exclusiv femeilor. Îl purtau și copiii, dar și bărbații, ca talisman împotriva bolilor și a ghinionului. A fost mai întâi un șnur alb-roșu împletit din fire de lână, uneori legat de o monedă sau de o mică amuletă. Ulterior, moneda/amuleta a fost înlocuită cu obiecte din ce în ce mai scumpe, ajungându-se să se dea valoarea comercială de astăzi tradiției care astfel riscă să-și piardă sensul.
Cum a evoluat mărțișorul în timp
Inițial, mărțișorul era extrem de simplu: un șnur împletit, de care ulterior a fost legat un bănuț sau un obiect-amuletă din ceramică. Roșul simboliza viața, energia și renașterea naturii, iar albul era asociat cu puritatea, lumina și începuturile noi. Mărțișorul nu era doar un cadou, ci un gest încărcat de sens. De el erau legate credințe adânc împământenite. Nu se purta oricând și oricum, nu se renunța la el oriunde. Odată cu modernizarea societății și apariția comerțului de sezon, mărțișorul s-a transformat treptat într-un obiect decorativ. Tarabele s-au umplut de broșe, figurine, bijuterii, accesorii sau mici cadouri ambalate festiv. În multe cazuri, accentul s-a mutat de la simbol la aspectul comercial.
Mulți oameni caută astăzi ceva „mai special”, iar uneori mărțișorul ajunge să fie un obiect pe care îl oferim din obligație, fără să mai reflectăm la sensul inițial al gestului. Totuși, în ultimii ani se observă o schimbare interesantă: oamenii revin la ideea de cadou mic, dar util, care să transmită grijă reală, nu doar o tradiție bifată.
Dincolo de aceste transformări, important este că tradiția se păstrează până astăzi. Asta a dus la includerea, în anul 2017, a mărțișorului pe lista patrimoniului cultural imaterial a UNESCO, fiind recunoscut ca obicei comun mai multor țări din Europa de Sud-Est. Argumentul a fost acela că mărțișorul nu este un simplu obiect, ci o practică culturală vie, care unește comunități, transmite valori și simboluri și rezistă trecerii timpului.
De la moneda de argint la bijuteriile extravagante de astăzi
Înainte de secolul XX, mărțișorul era extrem de simplu: o monedă de argint sau aur legată cu șnur alb-roșu în familiile bogate, sau o piatră mică, o scoică sau un alt obiect natural, uneori și mici amulete lucrate manual, în lumea simplă de la țară. Nu exista ideea de cadou scump, valoarea fiind simbolică. Mărțișorul era purtat câteva zile sau săptămâni, apoi era legat de ramura unui pom înflorit, considerându-se că astfel aduce noroc. Treptat, s-a ajuns la bijuterii.
În comunism, mărțișorul a devenit o tradiție controlată. Modelele cu simboluri religioase care își făcuseră loc anterior (de exemplu, cruciulițe sau medalioane cu sfinți) au dispărut din producția oficială, fiind înlocuite cu motive decorative neutre, precum ghiocei, buburuze, coșari, potcoave etc.
Imaginea tarabelor pline din fața școlilor, librăriilor sau magazinelor universale dăinuie până astăzi. Mărțișoarele nu erau sofisticate, dar aveau un farmec aparte: mici broșe din plastic colorat, ghiocei din metal subțire, buburuze lucioase sau potcoave aurii prinse pe cartonașe simple. Erau produse în serie, în cooperative meșteșugărești. Costau puțin, astfel încât aproape orice elev își permitea să cumpere mai multe. În prima zi de martie băieții veneau la școală cu buzunarele pline de mărțișoare pentru colege și profesoare, iar gestul devenea un ritual colectiv al începutului de primăvară.
Deși regimul comunist a eliminat simbolurile religioase din spațiul public, mărțișorul a supraviețuit pentru că era considerat o tradiție populară, nu una religioasă. A rămas un obicei cald, discret și accesibil tuturor, poate chiar mai puțin comercial decât astăzi. Nu conta cât de elaborat era obiectul, ci bucuria momentului și atenția oferită celuilalt.
Explozia comercială de după 1990
După căderea comunismului, tradiția s-a liberalizat complet. Au apărut bijuteriile din aur și argint, branduri comerciale, colecții tematice. S-a trecut chiar la cadouri elaborate, ambalate drept mărțișor, iar de la talisman s-a ajuns la produs de consum sezonier.
Un „gest simbolic” se ridică astăzi, uneori, la bugete de sute de lei, mărțișorul riscând să devină o obligație socială. Se generează astfel o competiție între părinți și colegi, se pune presiune financiară pe cei care nu-și permit, nemaivorbind de faptul că decorațiunile voluminoase, cosmeticele și cadourile impersonale nu mai au nicio legătură cu semnificația inițială.
Așa s-a ajuns ca în fiecare an să apară în spațiul public discuții despre mărțișoarele de lux, interzise de altfel în mod oficial în școli.
Revenirea la sens. Cum alegem mărțișorul
Dacă ne întoarcem la origine, mărțișorul ar trebui să aibă câteva caracteristici de bază: să fie simbolic, util, discret și accesibil, pentru că nu valoarea financiară contează, ci intenția și mesajul transmis.
Iată câteva idei de mățișor frumos, util și ieftin pe care le puteți lua în seamă pentru persoanele dragi:
Mărțișoare pentru profesoare
• o broșă minimalistă sau un obiect de purtat handmade;
• un semn de carte elegant;
• un ghiveci mic cu o plantă de primăvară;
• un creion sau pix de calitate;
• un săculeț cu ceaiuri aromate.
Mărțișoare pentru colege
• mini-lumânări parfumate;
• un suport de cană;
• o agendă mică;
• un magnet decorativ realizat manual;
• un mărțișor reutilizabil (de exemplu o broșă).
Mărțișoare pentru mame
• o plantă mică, în ghiveci (zambilă, primula);
• o eșarfă simplă de primăvară;
• o cană personalizată discret;
• un săpun natural sau o cremă artizanală.
Mărțișoare pentru surori
• o brățară fină cu șnur alb-roșu;
• un accesoriu de păr;
• o bijuterie minimalistă;
• un sticker artistic sau un obiect handmade.
Din fericire, tendința actuală este de întoarcere la esență, căutându-se pentru a fi oferite drept mărțișor obiecte mici, care să aibă și o semnificație.
Se încarcă comentariile...
