Lustruitorii de mituri

La nici o săptămînă după priponirea mea la domiciliu, în martie 1989, ciripitorii Securităţii lansaseră printre mesele Casei Scriitorilor zvonul că funcţionari ai ambasadei URSS îmi dau,

La nici o săptămînă după priponirea mea la domiciliu, în martie 1989, ciripitorii Securităţii lansaseră printre mesele Casei Scriitorilor zvonul că funcţionari ai ambasadei URSS îmi dau, printre stinghiile gardului, icre negre cu linguriţa şi şampanie cu biberonul.
Carevasăzică, în vreme ce adevăraţii scriitori beau bere proastă la madame Candrea şi sufereau în libertate, coconul Kremlinului de pe strada Bitolia nr. 17 se umfla cu bunătăţi, în ciuda dricului Secu de la poartă.
Ar fi putut un român să vorbească aşa, de-a-mboulea, despre foame, frică şi frig, dacă mîna lungă a KGB-ului nu l-ar fi mîngîiat grijulie pe creştet? Asta era nu doar întrebarea, ci şi răspunsul.
Aşa le-a fost inoculat unora serul binefăcător al "rezistenţei prin cultură", extirpîndu-li-se printr-o operaţie bine gîndită complexul lipsei de reacţie la răul din jur.
N-a fost nevoie să treacă prea mulţi ani de la acele evenimente, pentru a se lansa pe piaţă ideea că dizidenţii sînt adevărate rebuturi umane în comparaţie cu eroicii turnători ce şi-au făcut datoria faţă de patrie şi de poporul încremenit în piftia Cîntării României.
Bătînd cu nonşalanţă şaua poloneză ca să priceapă iapa românească, un jurnalist de la "Ziua" reduce dintr-un condei mişcarea "Solidarnosc" la degetul mic al lui Gorbaciov, concluzionînd în articolul intitulat "Dizidenţii KGB" că faimoasa acţiune sindicală s-ar înscrie "în tipicul organizaţiilor fabricate pe bandă rulantă din 1921 pînă în 1989 de CEKA/OGPU/NKVD/KGB". Electricianul Lech Walesa, care a băgat cu degetele în priză dictatura comunistă, o fi fost agentul Bolek, dar să omori încă o dată, de dragul teoriei conspiraţiei, brava cavalerie poloneză reîncarnată în sindicaliştii de la Gdansk, afirmînd că orice dram de curaj al unui om liber din spaţiul estic provenea din vistieria KGB-ului ţine nu doar de rea-voinţă, ci şi de prostie.
Cu aerul că despart întunericul de lumină, aceşti mici lustragii de presă nu fac altceva decît să mai dea o dată cu peria pe cizmele KGB-ului, prelungind mitul atotputerniciei dumnezeieşti a unei organizaţii canibale.