Jupuirea oilor tunse
060 de zile! Atat mai sunt valabile conventiile civile dintre angajatori si angajati in Romania! Dupa aceea, sutele de mii de oameni "pe conventii" vor trebui angajati cu contracte individuale de
60 de zile! Atat mai sunt valabile conventiile civile dintre angajatori si angajati in Romania! Dupa aceea, sutele de mii de oameni "pe conventii" vor trebui angajati cu contracte individuale de munca. Exceptia o constituie cei care lucreaza mai putin de doua ore pe zi si care vor folosi niste autorizatii eliberate de primarii. Lichidarea conventiilor, care a fost decisa de Guvern in sedinta de saptamana trecuta, e prezentata ca o lovitura nimicitoare data muncii la negru. Rationamentul Ministerului Muncii e simplu: multi dintre angajatii pe conventii, care nu platesc CAS-ul, au un program normal de lucru, deci sunt evazionisti. Prin urmare, daca aceste conventii dispar, lumea se va angaja cu contracte, si incasarile la Fondul Asigurarilor Sociale, care se afla intr-o situatie catastrofala, vor creste. Ca sa stimuleze angajarile, Inspectia Muncii se va pune cu biciul pe patroni. Acestia, daca vor fi prinsi ca angajeaza persoane fara intocmirea formelor legale, vor primi amenzi de 50 pana o suta de milioane de lei. Din pacate, pentru ca nu tin seama de situatia din tara, aceste noi reglementari vor spori munca la negru, in loc sa diminueze fenomenul. La ora actuala, peste 2 milioane de romani lucreaza la negru. Ca numarul acestora sa fie redus, era nevoie de un intreg set de masuri complexe, de tip "biciul si zaharelul". Dar, daca biciul, adica amenzile, e mare si gros, zaharul, adica facilitatile fiscale pentru angajatori, a disparut cu desavarsire. Practic, Guvernul, cu foamea in buget, a marit in asa hal impozitele si taxele pentru patroni incat am ajuns pe primele locuri in Europa la fiscalitate. Astfel, ca sa dea un salariu unui angajat in conditii legale, patronul e nevoit sa mai plateasca un salariu statului, sub forma de dari. In aceste conditii, oricat de mult s-ar mari penalitatile, munca la negru nu va fi lichidata. Pur si simplu, pus sa aleaga intre falimentul sigur si o posibila amenda, orice patron va alege calea evaziunii fiscale. In plus, nici macar mana care manuieste biciul amenzilor nu e din cale afara de viguroasa. Inspectia Muncii, bratul inarmat al Ministerului Muncii, are un numar insuficient de angajati pentru sarcinile pe care le are de indeplinit. Prin judete, cativa inspectori trebuie sa se ocupe de mii de firme. Din acest motiv se poarta controalele tematice, de la protectia muncii la conditiile de munca. Aceasta penurie de personal explica si faptul ca numarul firmelor inscrise in Registrul Comertului e dublu fata de numarul firmelor "prinse" in evidentele Ministerului Muncii. Apoi, dupa ce ca sunt extrem de putini, inspectorii sunt ca toti ceilalti functionari publici din Romania: unii isi fac datoria, altii isi fac vile. Ca si cum toate acestea nu erau de ajuns, Ministerul Muncii nu si-a dat seama ca eliminarea conventiilor civile nici macar nu afecteaza sectorul muncii la negru. Angajatii pe conventii nu platesc CAS-ul, dar contribuie cu bani la Fondul de Sanatate, la cel de Somaj, asa ca apartin, in cel mai bun caz, economiei gri, nu celei negre. Apoi, ca unii angajati si cu contracte, si cu conventii platesc contributia la Sanatate de doua ori, nici nu mai conteaza. Acum, statul risca sa piarda acesti bani, caci multi patroni, sufocati de impozite, vor renunta si la bruma de legalitate in care lucrau pana acum. De asemenea, contractele individuale de munca nu elimina de tot evaziunea fiscala. Dupa decizia de a introduce ajutorul de somaj unic, indiferent de contributie, si de continuare a politicii de egalizare a pensiilor, pe piata muncii a aparut o noua moda. Specialisti in calculatoare, ce sunt platiti cu mii de dolari pe luna, sunt angajati pe hartie cu salariul minim. In acest fel, si patronul, si angajatul sunt fericiti, caci cel care pierde e doar statul. In concluzie, pentru a spori incasarile la buget si pentru a elimina munca la negru, Guvernul putea sa gaseasca alte cai, mult mai eficiente. De altfel, daca neplata darilor catre stat constituie un criteriu de definire a muncii la negru, cel mai mare patron din Romania care o foloseste e chiar statul. Statul, prin simplul fapt ca permite existenta unor intreprinderi precum Tractorul Brasov, unde CAS-ul nu se plateste cu anii, isi fura singur caciula. Asta pentru ca, din acest punct de vedere, angajatii agentilor economici cu datorii la Bugetul Asigurarilor Sociale nu se deosebesc cu nimic de angajatii unor buticari, care cara marfa noaptea, prin angrouri. Apoi, o alta solutie ar fi deducerea unor cheltuieli ale cetateanului din impozitul global. De exemplu, deducerea costului zugravitului unei case inseamna o factura emisa de zugrav, zugrav care ar trebui sa plateasca un impozit, nu sa lucreze la negru, ca astazi. Dar toate aceste solutii de a revigora bugetul presupun efort, restructurari dureroase si elaborarea unor strategii fiscale pe termen mediu si lung. Cabinetul Nastase care, tot asteptand sa intram in NATO, a ajuns sa traiasca de pe o zi pe alta, a gasit o cale mai simpla: decat sa alerge dupa oile netunse, a preferat sa le jupoaie la sange pe cele gata tunse.























































