Israelul, in stare de soc dupa un week-end al groazei, soldat cu 21 de morti

Orientul Mijlociu a fost martorul unuia din week-end-urile cele mai sangeroase din indelungata istorie a conflictului dintre israelieni si palestinieni. Un bilant provizoriu indica moartea a 21 de

Orientul Mijlociu a fost martorul unuia din week-end-urile cele mai sangeroase din indelungata istorie a conflictului dintre israelieni si palestinieni. Un bilant provizoriu indica moartea a 21 de israelieni si a 30 de palestinieni. Sambata seara, un atentat sinucigas cu bomba intr-unul din cartierele cele mai populate ale Ierusalimului de vest, locuit de evrei profund religiosi, s-a soldat cu 9 morti, inclusiv 5 copii, intre care o fetita de 18 luni, alte zeci de persoane fiind ranite. Flacari uriase s-au inaltat spre cer, iluminand scenele de groaza petrecute pe o strada intesata de oameni, care tocmai marcau sfarsitul traditionalului Sabbath. "Un terorist avand asupra lui o puternica incarcatura de explozivi amestecata cu bucati de metal s-a aruncat in aer in mijlocul unui grup de persoane", a declarat comandantul politiei din Ierusalim, Mickey Levy. Explozia a distrus complet o masina garata in apropiere, ceea ce a facut sa se creada intr-o prima faza ca este vorba de un automobil-capcana. Potrivit martorilor, teroristul s-a deghizat in evreu religios, purtand tichia traditionala. Flacarile au pornit, se pare, de la o statie de benzina aflata in apropiere. Unul din martorii la atacul kamikaze din cartierul amintit - Beit Israel -a declarat postului de radio Israel: "Am vazut in viata mea multe atacuri teroriste, dar niciodata nu mi-a fost dat sa vad copii cu capetele, pur si simplu, smulse. A fost ceva ingrozitor". Atacul a succedat incursiunilor anterioare ale militarilor israelieni in doua tabere de refugiati din Cisiordania, in cautarea unor teroristi si a depozitelor de substante explozive de care acestia dispun. Incursiunile s-au soldat cu 30 de morti. Autoritatea Palestiniana a condamnat atentatul sinucigas, revendicat de catre un grup armat legat de gruparea Fatah a presedintelui Yasser Arafat, grup denumit Brigazile de Martiri al-Aqsa. Atentatorul a fost identificat in persoana unui tanar palestinian de 18 ani, aflat intr-o tabara de refugiati din apropiere de Bethlehem. Imediat dupa aflarea vestii, sute de palestinieni au iesit pe strazile din preajma taberei, lansand in aer salve de victorie, in timp ce femeile aruncau dulciuri si flori in directia lor. Statele Unite au denuntat prompt noul atentat sinucigas ca "miselesc si terorist" si au apelat din nou la Arafat sa-si tina in frau adeptii. Imediat, in semn de represalii, fortele israeliene, incluzand tancuri si elicoptere, au atacat tinte ale politiei si organelor de securitate palestiniene din Cisiordania, fiind ucise cel putin patru persoane. Spirala infernala nu s-a oprit insa aici. Un lunetist palestinian aflat pe o colina care domina un baraj al armatei israeliene in Cisiordania a impuscat mortal noua persoane, intre care sase soldati ai Tsahalului (armata Israelului). Lunetistul a reusit sa scape. Alti teroristi palestinieni care, de asemenea, au scapat au ucis un alt israelian intr-o ambuscada. "Aceasta campanie terorista a palestinienilor trebuie sa ia sfarsit, pentru ca ea nu va duce nicaieri, decat la noi varsari de sange", a declarat Gideon Meir, purtator de cuvant al Ministerului israelian al Afacerilor Externe. Un parlamentar de origine palestiniana, Marwan Kanafani, a dat vina pentru noile rabufniri de violenta pe primul-ministru Ariel Sharon. "El va trebui sa adopte o noua atitudine. Dorinta sa este sa franga sira spinarii poporului israelian, dar acest lucru nu se va intampla niciodata", a spus acesta. Agentiile de presa relateaza ca popularitatea primului-ministru este in continua scadere, ca urmare a lipsei de eficacitate in ce priveste combaterea terorismului. De cand a inceput noua intifada, acum 17 luni, in septembrie 2000, si-au pierdut viata cel putin 1.200 de persoane, dintre care 921 palestinieni si 305 israelieni. Noile acte de violenta intervin intr-un moment cat se poate de nepotrivit, in contextul initiativei de pace a printului Abdullah al Arabiei Saudite, care a propus recunoasterea statului Israel de catre toate tarile arabe, in schimbul retragerii trupelor israeliene din teritoriile ocupate in urma razboiului din 1967. Perspectiva unei reglementari pe o asemenea baza apare astazi mai indepartata ca oricand.