INTERVIU Sorin Grideanu, despre privatizarea Tarom: Statul român nu poate pierde controlul

În condițiile în care Tarom a acumulat pierderi de 800 de milioane de euro și a evitat la limită un protest al piloților, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, vorbește despre privatizarea companiei și despre planul de redresare care prevede în 5-6 ani înlocuirea întregii flote.

În primăvară, statul a „salvat” Taromul cu 100 de milioane de euro. FOTO: Loredana Cioclei

Criza Tarom care a dat peste cap, la începutul săptămânii, traficul aerian din România, a încetat după ce piloților li s-au propus majorări de salarii de 1.500 de euro, care ar trebui primită în trei tranșe.  

În luna mai, Tarom a fost din nou în centrul atenției: Guvernul a validat ajutorul de stat de aproape 100 de milioane de euro, în speranța că operatorul va lua măsuri pentru a redeveni eficient. 

În ultimii 16 ani, Tarom a acumulat pierderi de 4 miliarde de lei (800 de milioane de euro), conform declarației ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, pentru „Adevărul”. Compania a adevenit o gaură neagră a pirderilor - periodic având nevoie de sume substanțiale din partea Guvernului.

Social-democratul susține că există un plan de redresare care dă rezultate. El admite că sunt discuții cu privire la privatizarea companiei, dar subliniază că statul român își va păstra controlul asupra companiei Tarom. 

Cea mai mare provocare: salvarea companiei

Adevărul: Tarom a trecut cu bine de criza declanșată de nemulțumirile piloților. Credeți că problema resursei umane rămâne o provocare pentru companie?

Sorin Grindeanu: Resursa umană este o provocare pentru orice companie! Deoarece de resursa umană și de managementul acesteia depind atât gradul de performanță al companiei, cât și calitatea serviciilor pe care aceasta le oferă. Când vorbim de TAROM pot spune că cea mai mare provocare este salvarea acestei companii, cu un istoric de 70 de ani! Și când spun salvare mă refer, în primul rând, la resursa umană performantă, la angajații profesioniști care merită să rămână, care sunt adevăratul motor al companiei. Important este să păstrăm resursa umană care aduce plus valoare TAROM, nu cei care o vulnerabilizează!

Ce alte provocări importante are Tarom din perspectiva dumneavoastră?

Una dintre principalele provocări și un obiectiv important în același timp este înlocuirea flotei, o acțiune necesară pentru planul de redresare a Companiei. Acest proces implică identificarea și achiziționarea de avioane noi.

Pentru modernizările care vor avea loc în următorii 2 ani au fost semnate deja contracte pentru primele două avioane Boeing 737 Max 8. După acestea vor urma încă două Boieng 737 Max 8, iar pe termen lung, posibil în următorii 5-6 ani, Tarom are în plan înlocuirea restului aeronavelor.

Siguranța zborurilor este, de asemenea, o prioritate majoră, iar la aceasta vor contribui evident și noile avioane care vor intra în flota Companiei.

În plus, realizarea unui program eficient pentru rute este pe lista de acțiuni a Tarom. Scopul este de a asigura o conectivitate bună pentru aeroporturile locale din regiune, optimizând astfel rețeaua de rute pentru a răspunde mai bine nevoilor pasagerilor și pentru a maximiza eficiența operațională.

Gaura neagră a pierderilor Tarom - aproape 1 miliard de euro

Sa facem, vă rog, un mic bilanț al Tarom la zi – ce datorii are astăzi compania; ce pierderi a acumulat de când sunteți dvs. ministru (sau de când sunt disponibile datele)?

Practic în perioada 2007 - 2023 pierderile cumulate la Tarom au ajuns la 4 miliarde lei (800 de milioane de euro).

În anul 2022, pierderile raportate au fost de 274 milioane lei, dar în 2023 pierderea s-a redus cu 174 milioane lei, la circa 100 milioane lei.

Această reducere a pierderilor este o consecință a planului de redresare autorizat de Comisia Europeană, iar tendința de îmbunătățire denotă că Tarom este pe calea cea bună și are șanse să reintre pe profit.

Ajutor de 100 de milioane de euro de la stat

Câți piloți/câte avioane/câte curse are Tarom?

În acest moment Tarom are o flotă 15 aeronave operaționale și un efectiv de 156 de piloți. Compania are în medie circa 1.000 de curse regulate în fiecare lună, iar în anul 2023, 40% din aceste curse au fost realizate către destinații interne, restul fiind către destinații externe.

În România Tarom operează pe aeroporturile din Baia Mare, Cluj-Napoca, Iași, Oradea, Satu Mare, Suceava, Timișoara iar în afara țării compania are zboruri către destinații din Europa, Turcia și Orientul Mijlociu.

Cât îi costă pe contribuabilii români, pe an, să avem o companie aeriană de stat funcțională?

Conform legislației românești și europene, Tarom este o companie care operează pe o piață concurențială, trebuie să se susțină din venituri proprii și poate primi finanțare guvernamentală doar în cazuri excepționale.

Recent, statul a fost nevoit să intervină prin acordarea acestui ajutor de aproape 100 milioane de euro pentru salvarea companiei, autorizat de către Comisia Europeană pentru susținerea planului de redresare al activităților.

Este singurul ajutor de stat primit de Tarom, în afara celui oferit în timpul pandemiei, când multe companii de aviație din Europa, mult mai bine poziționate financiar au avut nevoie de sprijin financiar. Mă refer aici la SAS, Lufthansa sau KLM, care au primit ajutoare financiare în valoare de miliarde de euro. Prin urmare, contribuabilii români nu suportă un cost anual pentru funcționarea Tarom, deoarece Compania se autofinanțează.

De ce alocări beneficiază Tarom anual ca să poată funcționa (vorbim despre cheltuieli care depășesc veniturile obținute de companie)?

Compania Tarom nu beneficiază de alocare de la bugetul statului, ci funcționează și se susține din venituri proprii.

De ce e important să existe Tarom

Care sunt principalele avantaje ale deținerii de către statul român a Tarom?

Considerăm că este esențial să avem o companie națională cu baza de operare principală în România pentru a susține conectivitatea pe calea aerului la nivel național și regional.

Unul dintre principalele avantaje este capacitatea Tarom de a interveni în situații critice, asigurând zboruri speciale pentru repatrierea românilor aflați în diferite situații.

Amintiți-vă cazurile din perioada pandemiei sau situațiile create de falimentul Blue Air, ori, mai recent situația de conflict din Israel, când pasageri români au rămas blocați în aeroportul din Tel Aviv.

Dacă tragem linie și analizăm – costurile plătite pentru funcționarea companiei raportate la beneficiile pe care le are România pentru că deține o companie aeriană de stat – din perspectiva dvs, obținem un rezultat pozitiv?

Evident. Statele care au companii aviatice naționale au un atu în plus inclusiv în competiția economică globală. Dar o astfel de Companie trebuie să fie operațională și să își poată asigura veniturile necesare. În caz contrar situația devine mai dificilă, iar Compania respectivă este greu de luat în calcul atunci când se stabilesc strategii economice naționale pe termen mediu și lung. Rămâne să vedem evoluțiile Tarom și în funcție de acestea putem să ne dăm seama dacă atunci când tragem linie, economia României este avantajată sau nu.

Cum vedeți dvs. viitorul pe termen scurt, mediu și lung al companiei?

Viitorul companiei depinde de gradul de performanță al actualului Consiliu de Administrație de a implementa planul de restructurare! Ministerul Transporturilor va monitoriza, prin pârghiile legale pe care le deține, întregul proces.

Eu îmi doresc ca TAROM să redevină un reper pentru aviație în această zonă a Europei și să ofere servicii de înaltă calitate pasagerilor. Este un brand românesc pentru care luptăm să îl salvăm!

Discuții despre privatizarea Tarom

Se vorbește din ce în ce mai mult despre o potențială privatizare a Tarom? Ce credeți despre acest scenariu? Există discuții? În ce context, un astfel de scenariu ar fi pozitiv?

Nu vă ascund că am discutat despre această posibilitate, dar în termenii prevăzuți de legislația europeană. Statul român nu poate pierde controlul asupra acestei companii. Cert este că investitorii care sunt interesați de companie pun un mare accent asupra infrastructurii aeroportuare de la noi din țară. De la construcția / extinderea / modernizarea de terminale, până la reabilitarea-modernizarea sau extinderea de suprafețe de mișcare (piste, căi de rulare, platforme).

Credeți că ar fi posibil ca, la fel ca Președintele României, și parlamentarii și ceilalți oficiali care folosesc Tarom să găsească variante private de transport?

Despre deciziile dlui președinte Iohannis eu nu comentez, deoarece dl președinte își asuma în fața românilor deciziile pe care le-a luat! Despre parlamentarii și ceilalți oficiali, fiind și eu deputat, că nu au pretenția să apeleze la companii private. Eu merg cu zborurile de linie puse la dispoziție de compania TAROM pe ruta București- Timișoara.

Credeți că asta ar însemna o eficientizare a costurilor sau, mai degrabă, ar presupune cheltuieli mai mari?

Nu consider că este o variantă mai ieftină pentru bugetul de stat. Dacă doresc să apeleze la companii private, aceștia o pot face pe propria cheltuială!