"In serviciul poporului"

"In exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sunt in serviciul poporului". Este primul alineat al articolului 66 din Constitutie, probabil cel mai ignorat text din legea fundamentala. Cati

"In exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sunt in serviciul poporului". Este primul alineat al articolului 66 din Constitutie, probabil cel mai ignorat text din legea fundamentala. Cati dintre parlamentari, unii la al doilea sau la al treilea mandat, s-au gandit, macar o clipa, ca sunt in serviciul poporului, ca principala responsabilitate o au fata de cei care i-au ales sa-i reprezinte in forul legislativ? Legea electorala, modificata de mai multe ori dupa adoptarea Constitutiei, a pastrat, cu sfintenie, principiul votului pe liste, anuland orice responsabilitate a parlamentarului fata de circumscriptia in care a candidat. La randul lui, parlamentarul a inteles rapid ca, daca impleteste interesul de partid cu interesul sau personal, are numai de castigat, indiferent daca oamenii din circumscriptia sa electorala l-au vazut sau nu la fata pe durata mandatului. Partidele, mai ales cele mari, au scos la mezat locurile pe liste. In multe judete s-a ajuns la licitatii in toata puterea cuvantului. In functie de averea candidatului si de cat de fierbinte ii era dorinta de a capata imunitatea, s-a stabilit si pretul. O parte din bani a mers in campaniile electorale, alta a ajuns direct in buzunarele sefilor de partid care au aprobat listele. Asa ne-am pomenit in Parlament cu baroni ai petrolului, ai cherestelei, ai comertului cu ridicata, cu blatisti din fotbal, cu smenari ai marilor privatizari sau cu oportunisti pur si simplu, dornici de o functie, fara sa faca mofturi ca le vine de la un partid sau de la altul. Fenomenul s-a repetat la nivelul alesilor locali. Impletirea intereselor personale cu cele politice a creat coruptia institutionalizata. In judete, firmele alesilor locali isi impart banii de la buget, "castigand" licitatiile cele mai banoase. Singura conditie - sa cotizeze la partid. Toate partidele de guvernamant de pana acum au incurajat fenomenul, dar PSD l-a dus la perfectiune. Avantajele pe care le-a etalat, ofertele care nu puteau fi refuzate i-au adus in ograda sute de primari si mii de consilieri locali. In perioada scursa de la venirea la putere, PSD a ajuns sa detina peste 60% din primarii, desi in alegeri nu castigase decat 35% din posturile de primar. PUR, asociatul la guvernare al PSD, si-a dublat numarul de primari. La nivel parlamentar, PSD aproape a dobandit majoritatea, iar PUR a achizitionat mai multi senatori si deputati decat a avut pe liste, cerand chiar infiintarea unui grup parlamentar propriu, ca si cum in 2000 ar fi votat cineva sigla umanistilor! Atractia magnetica exercitata de partidul de guvernamant, evolutiile scandaloase ale traseistilor politici si teama ca vor ramane fara membri i-au facut pe unii lideri din opozitie sa propuna solutii radicale pentru a stopa migratia de la o formatiune la alta. In legea partidelor politice, pornita ca o initiativa a PNL, s-a propus un text sustinut si de PD, prin care demisia sau excluderea din partid a unui demnitar sa conduca automat la pierderea mandatului dobandit ca urmare a candidaturii sale pe listele partidului respectiv. "A fost ales pe listele de partid, sa piarda locul din Parlament daca pleaca. Nu e meritul lui ca a fost ales, ci al partidului care l-a pus pe liste", spun adeptii unei asemenea solutii, adaugand ca in acest fel anuleaza posibilitatea ca electoratul sa mai fie inselat. Ideea, respinsa in Parlament, ar repara un rau mai mic, dar ar crea unul urias. Alesii nu ar mai raspunde, nici macar formal, in fata poporului, ei ar fi pusi la dispozitia conducerilor de partid. Nimeni nu ar mai putea critica sau obiecta in fata hotararilor de partid. Votul a zeci de mii de cetateni ar fi anulat de decizia oculta a unui sef de filiala, deranjat de criticile unui membru al organizatiei. PSD, un partid care nu incurajeaza dezbaterile interne, a renuntat la o serie de prevederi antidemocratice din legea statutului alesilor locali si din legea PNA, in urma contestarii acestora chiar si din partea unor deputati mai curajosi ai partidului. Asemenea manifestari, aflate cu adevarat in slujba poporului, nu ar mai aparea daca partidul ar putea exmatricula pe oricine nu este de acord cu parerea de la centru. Separatia puterilor in stat si democratia parlamentara ar ramane pur formale, iar Parlamentul s-ar transforma intr-o Mare Adunare Nationala, chemata de doua ori pe an sa valideze ordonantele sau decretele-lege emise de puterea executiva. "Mandatul in serviciul poporului", un text mort din Constitutie, ar putea prinde viata daca partidele ar renunta la sistemul de lista. Votul uninominal nu este solutia ideala, nici leacul tuturor relelor, dar se poate incerca macar un sistem mixt. Atunci, electoratul ar opta intre persoane carora le-ar putea cere socoteala. Delimitarea competentelor dintre cele doua Camere prin revizuirea Constitutiei face posibila schimbarea sistemului electoral. Altfel, clientelismul, coruptia generalizata, migratia politica si dispretul fata de alegator vor ramane principalele trasaturi ale clasei politice romanesti. Si ar mai fi ceva: vointa partidelor de a promova cadre de o alta calitate umana decat am avut parte pana acum. Cati politicieni noi si de valoare s-au impus in ultimii ani in ochii electoratului? Nici unul.