Guvernul nu susţine propunerea de interzicere a ţigărilor mentolate şi a celor slims din motive economice
0
Guvernul nu va susţine propunerea de Directivă a Parlamentului European care interzice vânzarea ţigărilor aromate şi a ţigaretelor slims, considerând că aceasta ar lovi prea grav mediul economic românesc. Pentru a formula poziţia României asupra acestei propuneri reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi cei Ministerului Economiei au fost invitaţi să prezinte puncte de vedere, care aşa cum era de aşteptat au fost divergente.
Astfel, reprezentanţii Ministerului Economiei, cei care s-au opus adoptării propunerii au arătat că accizele pe ţigări s-au dublat din 2007 până acum. Astfel, dacă în 2007 valoarea totală a taxelor colectate pentru producerea ţigărilor a fost de 3,1 miliarde de lei, în 2012 accizele colectate la bugetul de stat au fost de 7,72 miliarde de lei.
Susţinerea Directivei, au spus reprezentanţii Ministerului Economiei, ar însemna scăderea nivelului acestor accize colectate, ceea ce ar dăuna deopotrivă şi bugetului Ministerului Sănătăţii având în vedere că un procent din totalul acestor taxe este alocat Sănătăţii.
Memorandumul redactat de Ministerului Economiei va ajunge la Bruxelles având următoarele propuneri: neinterzicerea ţigărilor mentolate, neinterzicerea ţigărilor slims şi păstrarea avertismentelor de pe pachetele de ţigări aşa cum sunt acum.
În plus, Guvernul va scrie la Bruxelles că românii nu vor susţine „un prag maxim al emisiilor” toxice ale fumului de ţigară, însă vor fi de acord cu interzicerea produselor din tutun „puternic aromatizate”.
Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii spun însă că este imposibil să fie acceptate anumite arome slabe şi interzise cele puternice: fie se interzic toate, fie sunt toate legale.
Schimbările aduse de propunerea de Directivă europeană pentru fumători
Propunerea de Directivă în ceea ce priveşte fabricarea, prezentarea şi vânzarea tutunului prevede interzicerea ţigaretelor aromate, inclusiv a celor mentolate, pe motiv că acestea conţin mai multe substanţe nocive şi aditivi decât ţigările obişnuite. Aceeaşi propunere susţine şi interzicerea ţigaretelor subţiri, „slim” şi „super-slim”, întrucât consumatorii sunt înşelaţi, considerând, în cele mai multe cazuri, că acestea sunt mai puţin nocive pentru organism din cauza dimensiunilor reduse. În cazul în care Directiva va fi adoptată, europenii nu vor mai putea consuma nici tutun de mestecat.
Propunerea Uniunii pentru statele membre în lupta împotriva fumatului prevede şi schimbări în ceea ce priveşte prezentarea pachetelor de ţigări. Astfel, mesajele de avertizare cu privire la riscurile la care se supun fumătorii trebuie să ocupe 75% din suprafaţa pachetului, iar mesajele „Fumatul ucide. Lasă-te!” (Smoking kills – Quit now) şi „Fumul de ţigară conţine peste 70 de substanţe cancerigene” vor fi trecute obligatoriu pe partea laterală a tuturor pachetelor de ţigări.
Deputaţii au respins ropunerea de Directivă europeană, în timp ce senatorii au aprobat-o
Aceeaşi scindare a avut loc şi atunci când s-a discutat propunerea de Directivă în Parlament: aceasta a fost respinsă de Comisia de Afaceri Europene a Camerei Deputaţilor, dar aprobată de senatori.
Deputaţii au dat un aviz motivat în care au explicat că propunerea de directivă nu respectă prinicpiul subsidiarităţii, în timp ce, la Senat, propunerea a primit un aviz favorabil.
Senatorul Ion Rotaru, membru al Comisiei de Sănătate publică, a explicat, pentru „Adevărul”, că votul parlamentarilor pe această propunere formulează, de fapt, poziţia României referitoare la schimbările propuse de Uniune în domeniul fabricării şi vânzării tutunului, în primul rând în ceea ce priveşte respectarea principiilor de subsidiaritate şi de proporţionalitate.
Principiul subsidiarităţii prevede că Uniunea Europeană poate interveni în politicile statelor membre doar dacă aceasta este în măsură să acţioneze mai eficace decât statele membre. Principiul proporţionalităţii prevede că Uniunea Europeană nu poate interveni mai mult decât este necesar în vederea atingerii obiectivelor tratatului respectiv.
„În cadrul Comisiei de Sănătate am discutat şi am decis că această propunere de directivă europeană respectă principiul subsidiarităţii. Camera Deputaţilor, spre exemplu, a decis că această propunere nu respectă acest principiu”, spune senatorul Ion Rotaru.
În cadrul discuţiilor privind aprobarea propunerii de Directivă privind fabricarea, prezentarea şi vânzarea tutunului, membrii Comisiei de Sănătate au discutat şi contextul pe fondul căruia vine această reglementare.
„Totodată, la Comisie am discutat şi contextul actualei propuneri, ţinând seama de o mulţime de factori printre care cel economic şi de sănătate. Trebuie să ţinem cont că în România sunt foarte mulţi fumători, mai mulţi decât în alte state ale Uniunii, dar şi să luăm în calcul că fumatul afectează sănătatea şi, în consecinţă, un număr mai mare de fumători ar putea însemna creşterea costului în domeniul sănătăţii. De cealaltă parte, este însă la fel de important să luăm în calcul factorul economic şi trebuie să acceptăm realitatea că industria producătoare de tutun are a doua contribuţie la PIB după industria de petrol. Depinde, deci, din ce unghi priveşti această problemă”, a explicat senatorul.
Luând în calcul aspectul economic, Comisia de Sănătate publică a Senatului a aprobat propunerea de directivă europeană prin care se interzic ţigaretele slims şi cele aromate, formulând însă observaţia că la nivel european ar trebui să se analizeze posibilitatea acordării de măsuri compensatorii părţilor afectate de această reglementare.
Cum devine o propunere de Directivă europeană lege?
Pentru ca propunerea de Directivă privind fabricarea prezentarea şi vânzarea tutunului să devină Directivă europeană e necesar majoritatea parlamentelor naţionale din statele membre să considere că proiectul începlineşte principiul subsidiarităţii şi al proporţionalităţii. Odată devenită Directivă, aceasta va fi transpusă într-un proiect de lege ce va fi publicat în Monitorul Oficial.
Dacă o treime dintre parlamentele naţionale ale statelor europene vor contesta conformitatea acestei propuneri cu principiul subsidiarităţii, Comisia va primi „cartonaşul galben”, şi în consecinţă va fi nevoită să reexamineze proiectul. În cazul în care Comisia va hotărî să menţină propunerea în pofida votului din parlamentele naţionale, aceasta va trebui să îşi motiveze decizia.
În cazul în care majoritatea parlamentelor naţionale vor contesta proiectul legislativ european, Comisia va primi „cartonaşul portocaliu”. Astfel, în cazul în care Comisia va menţine propunerea atât Consiliul, cât şi Parlamentul European, se vor pronunţa asupra proiectului. Dacă aceste foruri vor decide că reglementarea nu respectă principiul subsidiarităţii, o pot respinge cu aprobarea majorităţii parlamentare europene sau cu votul unei majorităţi de 55% a membrilor Consiliului.
Furturi şi scandaluri la nivel înalt au încetinit procesul adoptării Directivei Europene
Propunerea aprobată luni de Senat este rezultatul mai multor luni de tergiversări, după ce John Dalli, comisarul european pentru sănătate şi protecţia consumatorului şi unul dintre iniţiatorii propunerii, a demisionat în urma unui scandal în care a fost acuzat de trafic de influenţă. Firma suedeză Swedish Match a denunţat faptul că un antreprenor maltez, Silvio Zammit, ar fi dat de înţeles că s-ar putea folosi de relaţia sa cu John Dalli (de asemenea de origine malteză) pentru a influenţa conţinutul acestei propuneri de Directivă europeană în folosul său.
Raportul Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) a demonstrat că Zammit a încercat să obţină avantaje financiare în schimbul acestei influenţe, însă nu a fost încheiată nicio înţelegere şi nicio plată nu a fost efectuată în acest sens.
La doar o săptămână de la scandalul Dalli, propunerea urma să fie adoptată de Comisia Europeană, însă mai multe documente cruciale pentru adoptarea Directivei au fost furate de la experţii europeni în sănătate şi de la activiştii anti-tutun.
Prevederile actualei propuneri de Directivă europeană în ceea ce priveşte vânzarea şi consumul de tutun ar putea fi adoptate în anul 2015.
700.000 de europeni mor prematur în fiecare an din cauza fumatului
Datele oficiale arată că 700.000 de cetăţenii ai Uniunii Europene (UE) mor prematur în fiecare an din cauza consumului de tutun şi aproape 13 milioane de persoane din cele 27 de ţări ale UE suferă de boli generate de fumat, cu efecte devastatoare asupra economiilor, societăţilor şi sistemelor de asistenţă medicală. Costul anual estimat, legat de consumul de tutun, pentru economia europeană, depăşeşte de o jumătate de trilion de euro (500 de miliarde de euro) sau aproximativ 4,6% din PIB-ul UE.
Un studiu Eurobarometru publicat în anul 2012 arată că trei sferturi dintre europeni şi 74% dintre români sprijină introducerea avertismentelor ilustrate de mari dimensiuni, iar jumătate dintre români susţin interzicerea logo-urilor, culorilor şi a elementelor de promovare de pe ambalajele produselor din tutun.
Se încarcă comentariile...
