Finalizarea extinderii europene si reunificarea Ciprului - prioritatile presedintiei elene a UE

De la 1 ianuarie 2003, Grecia a preluat de la Danemarca presedintia semestriala a Uniunii Europene, asumandu-si o misiune extrem de dificila. In cele sase luni ale mandatului Atenei, trebuie accelerat

De la 1 ianuarie 2003, Grecia a preluat de la Danemarca presedintia semestriala a Uniunii Europene, asumandu-si o misiune extrem de dificila. In cele sase luni ale mandatului Atenei, trebuie accelerat procesul integrarii europene a celor zece state invitate sa adere la summitul de la Copenhaga. Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Estonia, Letonia, Lituania, Ciprul si Malta urmeaza sa semneze, la 16 aprilie, la Atena, tratatele de preaderare. Pana atunci, se fac eforturi diplomatice disperate pentru a reunifica Ciprul, pentru ca Uniunea Europeana sa poata primi in randurile sale intreaga insula, si nu doar partea greceasca, cum se intentioneaza daca nu se va ajunge la un acord. Ceea ce parea greu de conceput in urma cu cateva luni - un acord intercipriot - este acum facilitat de incalzirea surprinzatoare a relatiilor dintre Grecia si Turcia. La Consiliul European de la Copenhaga, cei doi vecini care intotdeauna s-au aflat pe pozitii antagonice au avut demersuri comune; Grecia a pledat cu toata convingerea si si-a folosit intreaga putere de persuasiune pentru a obtine fixarea unei date ferme pentru inceperea negocierilor de aderare cu Turcia. (Desi acest lucru nu a fost posibil, Ankarei i s-a promis, totusi, un raspuns ferm in 2004, iar Atena a dat asigurari ca nu va inceta sa faca presiuni asupra partenerilor europeni pentru a obtine inceperea cat mai rapida a negocierilor cu Turcia). La randul lor, oficialii turci s-au declarat favorabili solutionarii conflictului cipriot, si au renuntat la conditionarea sprijinului acordat tratativelor din Cipru de inceperea negocierilor cu UE (cum procedasera pana acum). Astfel, oficialii ONU care mediaza acordul intercipriot sunt sustinuti, acum, atat de Atena, cat si de Ankara. Data de 28 februarie a fost stabilita ca termen-limita pentru ajungerea la un compromis in aceasta chestiune. In acelasi timp, presedintia elena a UE si-a propus sa accelereze negocierile de aderare cu Romania si Bulgaria, cei doi candidati ramasi inca in cursa si programati sa fie primiti in Uniune in 2007. O alta ambitie a Atenei este obtinerea unei invitatii de incepere a negocierilor de aderare la UE pentru Croatia. In afara extinderii, Grecia si-a mai propus o multime de obiective ambitioase pentru cele sase luni ale mandatului sau. Printre acestea se numara combaterea imigratiei ilegale si acordarea unor permise legale de munca in Uniunea Europeana pentru muncitorii sezonieri din afara spatiului Schengen, promovarea unei "politici sociale europene", care sa favorizeze crearea de locuri de munca, mai buna coordonare intre institutiile care conduc dezbaterile asupra viitorului Uniunii. De asemenea, in timpul presedintiei elene, Uniunea isi va asuma responsabilitati serioase de mentinerea pacii, preluand comanda misiunilor din Bosnia si, mai tarziu in acest an, din Macedonia. Nu in ultimul rand, diplomatia elena si-a propus sa incerce o mai buna coordonare a partenerilor europeni in privinta politicii externe si de securitate. Lucru extrem de dificil, mai ales in preajma izbucnirii unui razboi in Irak, conflict asupra caruia statele membre UE au pareri divergente, variind de la sustinerea neconditionata, de catre Marea Britanie, a campaniei americane, la rezervele declarate ale Frantei sau la opozitia manifestata de Germania. Controversele legate de atacarea Irakului risca sa deturneze atentia Celor 15 de la eforturile pentru finalizarea marii extinderi.