Expediţia de supraveghere a Dunării s-a încheiat
Cei 18 specialişti, veniţi din 11 ţări, estimează că rezultatele obţinute vor fi foarte utile Comisiei Europene. Expediţia Internaţională de supraveghere a cursului Dunării, cel mai
Cei 18 specialişti, veniţi din 11 ţări, estimează că rezultatele obţinute vor fi foarte utile Comisiei Europene.
Expediţia Internaţională de supraveghere a cursului Dunării, cel mai mare proiect de cercetare din acest an, a ajuns la final. Ieri la Tulcea, oamenii de ştiinţă care au măsurat calitatea apei au declarat că primele evaluări arată că prioritare ar fi investiţiile în aval de marile aglomerări urbane.
Lucia Ana Varga, preşedintele ICPDR şi secretar de stat în MMDD, Philip Weller, secretarul executiv al ICPDR, Bela Csanyi, coordonatorul echipei internaţionale, Marius Postelnicescu, directorul general al ANAR, alături de membrii echipelor internaţionale şi naţionale şi a autorităţilor locale, au evaluat rezultatele expediţiei, anunţând necesitatea şi impactul unor astfel de acţiuni ştiinţifice pe termen mediu şi lung.
Se vor investi 18 miliarde de dolari
"Din primele informaţii pe care le avem de la experţi reiese o uşoară îmbunătăţire a calităţii apei, dar de luat în seamă este deteriorarea din aval de aglomerările urbane. Exemple negre, precum Belgradul, Budapesta şi la noi în aval de Argeş trebuie să impună măsuri", a spus Lucia Ana Varga, preşedintele ICPDR şi secretar de stat în MMDD. Aceste cercetări vin să aducă o bază de date pe care să se susţină viitoarele racorduri la normele UE, care au ca dead-line anul 2018.
"Avem o perioadă de tranziţie aparent mare tocmai pentru că necesarul investiţional în România este considerabil. Se vor aloca 18 miliarde de euro, dintre care 35% din fonduri europene, restul de la buget şi credite externe", a mai spus Varga.
Expediţia a fost un succes
"Joint Danube Survey 2 - 2007" a fost cea mai mare expediţie de cercetare organizată în acest an. Principalul ei scop a fost acela de a produce informaţii clare şi sigure privind calitatea apelor întregului fluviu Dunărea şi a multora dintre afluenţii acestuia, precum şi de a identifica soluţii cât mai eficiente atât pentru îmbunătăţirea calităţii apelor, cât şi pentru combaterea poluărilor accidentale.
Organizată de Internaţional Commission for the Protection of the Danube River, expediţia a fost lansată în ziua de 14 august, din localitatea germană Regensburg. Ea a reunit trei vase de cercetare, oferite de Germania, Ungaria şi Slovacia, care au străbătut fluviul Dunărea pe o distanţă de 2.375 km, prin 10 ţări şi 9 oraşe, până în Delta Dunării.
La bordul celor trei nave şi-au desfăşurat activitatea 18 specialişti, din cele 11 ţări dunărene. România a participat la expediţie cu o echipă de trei specialişti din cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti.
Cinci tipuri de analize
Specialiştii au prelevat cinci tipuri de probe (apă, sedimente, probe biologice, suspensii solide şi moluşte). Un element de noutate pentru această expediţie a fost analiza mediului acvatic din punct de vedere biologic şi hidromorfologic, conform normelor Uniunii Europene.
Concomitent cu echipa internaţională, pe teritoriul fiecărei ţări, echipele naţionale au realizat prelevări şi analize de probe. În acest sens, în premieră, specialiştii ANAR au făcut analize biologice şi hidromorfologice pe trei afluenţi româneşti ai Dunării, respectiv Olt, Prut şi Argeş.
Rezultatele expediţiei vor fi publicate anul viitor, pentru a fi aduse integral la cunoştinţa publicului, iar ţările dunărene vor lua măsurile necesare pentru îmbunătăţirea calităţii apelor şi a sistemelor acvatice.





















































