"Dracula Park exista - e la Krivoi Rog!"

La 950 de kilometri nord-est de Bucuresti, la Dolinska, langa Krivoi Rog - Ucraina, Romania a ingropat, la propriu, 800 de milioane de dolari. Suma reprezinta partea Romaniei la constructia uriasului

La 950 de kilometri nord-est de Bucuresti, la Dolinska, langa Krivoi Rog - Ucraina, Romania a ingropat, la propriu, 800 de milioane de dolari. Suma reprezinta partea Romaniei la constructia uriasului Combinat de Imbogatire a Minereului de Fier Krivoi Rog (CIM - Krivoi Rog). Acolo exista cel mai mare zacamant de minereu de fier la suprafata din lume. La Krivoi Rog mai sunt trei astfel de combinate, toate din anii '50, uzate moral. Unul nou se impunea inca de acum 20 de ani. Banii bagati de Romania in aceasta afacere inseamna de departe cea mai mare investitie romaneasca in afara granitelor, cu exceptia celor din domeniul petrolier si, in mod sigur, cea mai importanta continuata dupa 1990. Abia dupa alegerile din 1996, Ciorbea a decis sistarea lucrarilor si conservarea partii romanesti a combinatului. Ucrainenii renuntasera si ei, mai de mult, la finantarea lucrarii. In acel moment cota de participare a Romaniei ajunsese la aproape 30%, volumul acesteia fiind de 800 de milioane de dolari. Mai mult, noi ne cam facuseram treaba. Patru cincimi din ceea ce ne angajaseram sa ducem la bun sfarsit era terminat. Inca 200 de milioane de dolari mai erau necesare ca Romania sa-si poata cere drepturile. Problema, spinoasa din punct de vedere politic, avea doua solutii. Prima, continuarea finantarii pana la capat, de unii singuri, si a doua, conservarea lucrarii si recuperarea banilor investiti. S-a preferat a doua varianta. Urma sa fie semnat tratatul cu Ucraina. Adica in discutie se mai aflau doua cauze: Insula Serpilor si delimitarea zonelor economice exclusive ale fiecarei tari. Din cele 30 de milioane de tone de minereu de fier imbogatit care i se cuveneau, Romania a primit doar 150.000 de tone. Adica 0,5%. Aproape sase mii de oameni s-au spetit la Krivoi Rog, "Cornu Stramb" in limba ucraineana, in momentul de varf al investitiei romanesti. Se intampla prin '92. "Pai - zice amar Vasile Arhip, un bucatar tulcean de prin partile Macinului -, cand vinerea serveam ciorba de burta si-mi veneau la masa patru mii de insi, gateam vreo doua tone. Acum' mai fac doar pentru mine, ca m-au avansat administrator". In total, au muncit la combinat de-a lungul timpului peste zece mii de romani. Acum mai sunt doar optzeci. Atatia mai are ARCOM-ul pe statele de plata de la Krivoi Rog. Jumate sunt paznici, restul TESA si oameni de intretinere. S-a desfiintat si cantina. Pe langa leafa modica de acasa - medie pe economie - si diurna, primesc cu totii, de la ultimul muncitor pana la director, 60 de dolari pe luna sa-si cumpere de mancare. Un paznic lucreaza 24 de ore cu 48 si ia in mana 135 de dolari, plus aia 60 de mancare. Bani buni, ca-n Ucraina un kil de carne costa cat trei la noi. Noua grivne kilu' de muschi file, opt grivne unu' de muschiulet, iar o costita bine impanata - sase. Dolarul merge cu cinci grivne si treizeci de copeici. Oricum ar fi, o duc baietii mai bine ca acasa. Cat despre directorul de filiala, unu' de-l cheama Ghertoi, asta chiar ca-i boier: 15 milioane salariu acasa, 450 de dolari in Ucraina, basca 60 de dolari de hrana. La vecinii nostri, o chenzina bunicica nu sare de 40 de dolari. Sunt unii care stau pe acolo de prin '86. Sandor Revesz e sofer pe autobuzul care cara oamenii din colonia de baraci Maiak, unde sta "lumea a treia", paznici si muncitori, la lucru. Tot el ii ia de la blocurile construite de Arcom in oras, la Dolinska, pe functionarii Tesa, "lumea buna", si-i duce la birouri. Dat tot mai bine-i la baraca, unde-i atat de cald ca noaptea si chilotii-s de prisos. Ungurul e aici de doispe ani, s-a luat cu o rusoaica si si-a facut casa. De-ar fi sa plece ai nostri, el tot aici ramane, ca de tara nu-l leaga mai nimic. A fost in Romania de opt ori in doispe ani, ultima oara-n toamna, dar acasa-i tot la Dolinska, langa rusoaica lui. Nea Vasile Parfene, soferul directorului Ghertoi, si-a adus sotia din Galati la Krivoi Rog. Aici a si nascut femeia, acum vreo sase ani. Belea mare la'nceput. S-a dus omu' la Kiev la Ambasada si l-au luat aia la intors: "Ce te-ai apucat, ba, sa-ti regulezi nevasta in Ucraina? Nu esti sanatos la cap!" S-a dus si la Odessa, la Consulat. Aceeasi poveste. Pan' la urma a rezolvat-o la Galati, dupa ce a fost cu jalba la Externe. Fetita are acum dubla cetatenie, merge la gradinita si vorbeste ucraineana mai bine ca ta'su. Ca Vasile mai sunt multi. Unu', Jimi dupa porecla, s-a insurat cu o ucraineanca si are un stand in angroul din Polinska. Nu-i mai trebuie Romania. Ca sa fim sinceri, concediile si le face in Italia. Bata si statia - armele de paza ale celei mai mari investitii romanesti in strainatate Principalul moment al zilei la Dolinska se consuma la sapte si un sfert dimineata. Atunci vine autobuzul sa duca oamenii la munca. Care cu borcane, care cu sanvisuri, care cu conserve de peste, paznicii se duc la posturi. La opt intra-n tura si ies abia a soua zi, la aceeasi ora. E si plictiseala, dar e si de alergat. Nu poti sa stai in ghereta vopsita tricolor tot timpul, ca ori vin hotii, ori apare Ivancu, sefu' pazei, la control si dai de dracu'. Mihai Ivancu isi da drumul la gura: "Nu se poate dom'le, eu, ca sef al pazei, sa n-am dreptul la un pistol cu gaze! Vin rusii la ciordeala de fier vechi sau alte alea si eu am doar statia". "Statia e arma noastra de descurajare", sare si nea Carol, unul de-a lucrat mai peste tot in lume cu Arcom-ul. Are un metru cincizeci incaltat. Un chistoc de om, tot numai suflet. Galatean si el, inainte sa plece se stabilise cu nevasta-sa, clujeanca de loc, tocmai la Baia Mare. Acum se da mare ca-i morosan. "Domnu', aicea bata-i elementu' electoral! Il ai, e bine, dar daca nu dai primul, ai incurcat-o!", zice sincer Milu Paun, bulgar din Popesti Leordeni. Nea Milu e-n convalescenta. L-a lasat fierea taman de-ntai ianuarie, dupa Revelion, da-n trei zile l-au pus doctorii ucraineni pe picioare: "Au rusii medicamente bune, domnu'...". In noaptea de 27 spre 28 decembrie au avut si "eveniment". A tras unul cu pusca intr-un reflector de la un post de paza. Manole Dumitru, pantalonar de meserie, paznicul din tura de atunci, nu crede insa ca au vrut rusii sa fure ceva. Nici de intimidare nu crede c-a fost vorba. Poate, zice sefu' Ivancu, niste vanatori beti au vrut sa faca o gluma proasta. Ca aici, daca e sa se fure, se fura cu TIR-ul. Vodca si prostituatele - interesul national la Krivoi Rog Din 1986 incoace, de cand s-a dat prima cazma, nu s-a scris niciodata "la cald" despre Krivoi Rog. Nu exista pana in prezent nici un cadru filmat si nici o poza facuta de un fotoreporter profesionist din Romania. S-a scris si s-a vorbit in orb. Toate comentariile aparute in mass-media au avut ca baza de plecare opiniile celor plecati in delegatii guvernamentale sau parlamentare. Care guvernanti sau parlamentari au vazut Krivoi Rog ca pe Biaritz sau Nisa. Au ajuns la Dolinska si au dat de vodca de la protocol si de rusoaice. A fost odata un senator liberal care n-a iesit cu nasul dintre picioarele unei balerine decat ca sa respire, si asta o spune chiar ala de i-a facut rost de fata. Altuia, secretar de stat, le era frica sa ii mai dea de baut ca nu cumva sa moara. N-a fost unul sa bata la pas combinatul sa vada cu adevarat ce-au facut romanii acolo: cum stau in parcul rece excavatoarele si wolele ruginite, fara nimic sa le protejeze; cum sub un bazin numit Ingrosator 2, intr-o magazie improvizata, stau impachetate si sigilate materiale electrice, electronice sau motostivuitoare nou-noute de la UMT, ce au inca vaselina pe volan. Ca sa nu mai vorbim de cei 35.000 de metri patrati de spatiu locuibil construiti de ARCOM, in prezent si de depozitele in aer liber in care se gasesc utilaje aduse in regim de import definitiv de catre Uzinexportimport si ARCOM. La fel, nimeni nu a fost in colonia ARCIF, acolo unde, la propriu, parca incepe si se termina lumea. S-au ridicat munti cu milioanele de tone de pamant excavate de muncitorii de la ARCIF ca sa creeze un urias lac de depozitare a substantelor toxice, rezultate in urma tratarii minereului de fier. Lacul e adanc de 30 de metri, dimensiunile unui oras cu 50.000 de locuitori si inca nu e terminat. Un peisaj apocaliptic. Absolut toate materialele folosite au fost aduse din tara: ciment, otel, tabla, cabluri electrice, tevi, conducte etc. Toate, de cea mai buna calitate, sunt ingropate definitiv la Krivoi Rog. "Magaoaia" are, prin comparatie, dimensiunile combinatelor de la Calarasi sau Resita: cosuri de evacuare cu inaltimea de peste 200 de metri, utilaje complexe de dimensiuni agabaritice, inclusiv un panou de comanda centralizata cat un teren de handbal. Munca, samahoanca si rusoaice Toata lucrarea, cu o valoare estimata la opt sute de milioane de dolari, este ingrijita si pazita de 80 de oameni de la ARCOM, 20 de la ARCIF si 8 de la Uzinexportimport. In total, 108 romani. Mai sunt si doi bulgari si o mana de slovaci. Ai nostri sunt muncitori vechi, cei mai multi de peste zece ani in Ucraina. Vreo zece sunt pensionari cu contract - au avut grupa de munca grea si au iesit mai devreme la pensie. Unii sunt oameni de baza - cunosc locul ca-n palma. Altii sunt tinuti acolo pe pile si toaca banii statului pe motive de rubedenie cu maharii de la Bucuresti. Numai pentru ARCOM statul plateste anual 600.000 de dolari pentru conservare, intretinere si plata "echipajului". In rest, pe langa munca, se mai gasesc si altele: rusoaice, saslic (un fel de frigaruie de porc picanta), vodca Nemiroff sau Pertakova - cu ardei iute in sticla, care se bea cu suc de rosii si peste sarat si uscat alaturi - si samahoanca sau samagon, cum ii spun ucrainenii. Adica o haraspinca de-i zice tot basamac - bautura nationala ucraineana, cum e tuica pe la noi. La sase kile de zakar se pune o juma' de kil de drojdie si se adauga 30 de litri de apa. Rezultatul distilarii: sase litri de samahoanca de minim 55'. Trotil curat. Cat despre rusoaice, cu zece dolari - fericire reciproca. Astea mai mult beau decat mananca. Prefera sa-si cumpere de imbracat. Vezi una in blana de samur si te uiti dupa limuzina. Aiurea - coboara dintr-o Volga din anii '50. "La ei un barbat daca a facut un copil zice ca gata, si-a facut datoria. Dasfidania! Si se dedica in exclusivitate bauturii". Romanii, in schimb, sunt mai virili. Tocmai de-aia o mai iau si pe coaja. "E o alianta ceruta de ele", se confeseaza un mustacios, Vasile Paduraru, zis Sipca de slab ce e. Si tot el, la plecare, mai zice: "Sa-i spuneti lui Agathon sa nu-si mai bata capul. Dracula Park exista! E aici, la Krivoi Rog!"