Discriminat în România

După ce i s-a refuzat intrarea într-un club din Bucureşti, pe motiv că e "brunet", studentul Ionel Manu a depus plângere la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării Ionel Manu

După ce i s-a refuzat intrarea într-un club din Bucureşti, pe motiv că e "brunet", studentul Ionel Manu a depus plângere la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

Ionel Manu este unul dintre cei aproximativ 5.000 de rromi care au studii superioare. Luptă ca toţi cei ca el să fie priviţi altfel. Deşi nu stă la gura de metrou ca să cerşească un ban sau un colţ de pâine, Ionel Manu, student în anul III la Sociologie-Asistenţă Socială, deseori întâmpină probleme din cauza tenului mai închis. Faptul că poartă haine obişnuite şi vorbeşte frumos nu l-a scutit pe Ionel de prejudecăţile pe care oamenii le au când dau nas în nas cu un reprezentant al etniei rrome.

La 22 de ani este student în anul III la Sociologie-Asistenţă Socială, Universitatea Bucureşti. Chiar din primul an de facultate a avut parte de o surpriză neplăcută. Ca orice student, a ieşit în campus să se distreze cu prietenii, la o bere. Pentru prima oară în viaţă nu i s-a permis să intre într-un club. "Am rămas mut de uimire. Moralul meu era la pământ. Nu înţelegeam de ce. I-am întrebat pe bodyguarzi şi mi-au zis că aşa vor ei", povesteşte dintr-o răsuflare Ionel. Nu a insistat prea mult, pentru că "eu am 1,60 înălţime, iar bodyguarzii erau cât muntele".

Atunci nici prietenii săi - români - nu au intrat în club, în semn de solidaritate. Multă vreme nu a mai avut curajul să calce pragul vreunui bar, pentru ca rana produsă de întâmplarea din campus să se poată cicatriza. Cezara David, coordonator relaţii publice Romani CRISS, ne-a spus că studenţii rromi, cu pielea mai închisă la culoare, sunt deseori opriţi la uşa barului şi nu li se dă voie să intre.

Rromii "cu carte" n-au voie la discotecă

O altă întâmplare deloc fericită a avut loc de curând, la Balul Bobocilor, când lui Ionel Manu nu i s-a dat voie să intre în discotecă, cu toate că a prezentat la intrare biletul şi carnetul de student. Colegii săi le-au spus bodyguarzilor că are tot dreptul să intre pentru că este student. Apelul la raţiune nu a înmuiat nicio inimă... "Nu ne-au făcut ţigani, dar au lăsat de înţeles că nu ne vor înăuntru. În următoarea clipă, am sunat la poliţie pentru o plângere. A venit poliţia, apoi de comun acord m-am dus la secţie, împreună cu alţi doi colegi. La început, şi acolo ne-au luat la mişto. Apoi, s-au liniştit şi ne-au lăsat în pace când au văzut că suntem altfel. S-a încercat o ameliorare a situaţiei ca să nu mai depunem plângere". După ce au fost aduşi înapoi la discotecă, replica poliţiei a fost: "Bă băieţi, duceţi-vă acasă şi staţi liniştiţi. Vă garantez că nu o să se întâmple nimic. Hai să uităm ce s-a întâmplat în seara aceasta. S-o lăsăm aşa, că e mai bine".

"I-am întrebat de ce e mai bine aşa. Mă luau cu Ionică... Nu am lăsat-o aşa. Am depus plângere la Asociaţia Romani Criss. Aceştia au înaintat-o Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. Acum, cazul este pe rol pentru o soluţionare", povesteşte tânărul. Ionel Manu poate fi un exemplu pentru tinerii de altă etnie decât cea română, care se confruntă cu astfel de situaţii. Nu s-a mulţumit cu puţin. Vrea să facă un masterat, şi chiar un doctorat. Ionel spune că nu se simte totdeauna discriminat pentru că "sunt îmbrăcat altfel şi mai ştiu să vorbesc, însă vizavi de alţi rromi persistă această diferenţă. Am asistat la o discuţie când o mamă îi spunea copilului că, dacă nu stă cuminte, îl dă la ţigani…".

Nu ne-au făcut ţigani, dar au lăsat de înţeles că nu ne vor înăuntru. În următoarea clipă, am sunat la poliţie pentru o plângere. A venit poliţia, apoi de comun acord m-am dus la secţie, împreună cu alţi doi colegi. La început, şi acolo ne-au luat la mişto. Apoi, s-au liniştit şi ne-au lăsat în pace când au văzut că suntem altfel. S-a încercat o ameliorare a situaţiei ca să nu mai depunem plângere.
Ionel Manu

"În liceu, colegii se uitau ciudat la mine"

Până în clasa a IX-a nu a ştiut prea multe despre rromi. Fiind singurul elev din această etnie, din clasă, nu înţelegea de ce colegii îl priveau… altfel. După ce a întrebat în stânga şi în dreapta şi a răsfoit cărţi despre cultura romani, abia atunci a înţeles de ce oamenii din jur se uitau la el pe sub sprâncene. "Am trăit într-o comunitate majoritar română. Când m-am înscris la liceu, se uita lumea ciudat la mine, mai ales colegii. Nu ştiam de ce se întâmplă asta... Am venit acasă, i-am întrebat pe ai mei şi mi s-a spus că ţiganii sunt rău văzuţi în societate", rememorează Ionel. În clasa a XI-a, diriginta i-a propus să lucreze în programul PHARE, "A doua şansă", care permitea persoanelor de etnie rromă care nu fuseseră şcolarizate să urmeze măcar patru clase primare. A fost considerat mereu un model pentru cei din jurul său.