DIICOT:Instanţa care a permis ca Benyatov să plece s-a substituit altor puteri în stat

Procurorii DIICOT au criticat în termeni duri, în recurs, decizia Curţii de Apel Bucureşti de revocare a intredicţiei lui Vadim Benyatov de a părăsi ţara susţinând că hotărârea e

Procurorii DIICOT au criticat în termeni duri, în recurs, decizia Curţii de Apel Bucureşti de revocare a intredicţiei lui Vadim Benyatov de a părăsi ţara susţinând că hotărârea e nemotivată şi că instanţa s-a substituit altor puteri în stat precum Curtea Constituţională şi autoritatea legislativă.

În motivele de recurs ale procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) care au contestat decizia din 31 iulie a Curţii de Apel Bucureşti ce permiteau plecarea din ţară a consultantului Vadim Benyatov, anchetat pentru spionaj în dosarul privatizărilor strategice, se arată că instanţa a reţinut că procurorii DIICOT nu au calitatea de magistraţi imparţiali în sensul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

Instanţa a reţinut că nici Constituţia României şi nici pachetul de legi privind reorganizarea judiciară şi statutul magistraţilor nu ar fi în concordanţă cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Procurorii DIICOT au arătat la rândul lor că în motivarea deciziei de revocare a interdicţiei "instanţa de judecată a trecut în domeniul unei alte puteri în stat, în speţă, puterea legislativă".

Instanţa a susţinut că "procurorii DIICOT nu oferă garanţiile de imparţialitate pe care le prevede art. 5 al.3 din Convenţie în condiţiile în care efectuează urmărirea penală" şi că deşi în legea de organizare judecătorească se prevede calitatea de magistrat a procurorului, Curtea apreciază că aceste dispoziţii cât şi cele înscrise în art. 132 din Constituţia României ar fi în contradicţie cu prevederi ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

În replică, în motivele de recurs, procurorii DIICOT au arătat că "omnipotentul judecător al Curţii de Apel Bucureşti, printr-o înţelegere total eronată a principiului independenţei magistratului, s-a substituit pe rând Curţii Constituţionale, cât şi autorităţii legislative, constatând că Legea 303/2004 - legea privind statutul magistraţilor şi pricnipiile înscrise în acest act normativ cu privire la statutul procurorilor contravin Constituţiei şi Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

"Ca un atentat suprem la autoritatea legislativă a statului, judecătorul Curţii de Apel Bucureşti a constatat nelagalitatea Constituţiei, apreciind neconcordanţa acesteia cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului", au consemnat procurorii în motivele de recurs.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins însă luni recursul procurorilor la decizia Curţii de Apel Bucureşti, care a revocat interdicţia de a părăsi ţara în cazul lui Vadim Benyatov, cercetat pentru spionaj în dosarul privatizărilor strategice, astfel încât acesta poate părăsi ţara.

Curtea de Apel Bucureşti a decis în 31 iulie revocarea măsurii prelungirii interdicţiei de a părăsi ţara pe numele lui Vadim Benyatov, după ce a admis o excepţie ridicată de avocaţii acestuia.

Cererea avocaţilor lui Benyatov s-a referit la necompetenţa materială a procurorului în legătură cu măsura prelungirii unei interdicţii de a părăsi localitatea sau ţara.

Consultantul Vadim Benyatov, anchetat în dosarul privatizărilor strategice, a cerut ultima dată pe data de 2 iulie, Curţii de Apel Bucureşti (CAB) să îi ridice interdicţia de a părăsi ţara pentru că intenţionează să-şi vadă familia şi sănătatea lui este precară.

Unul dintre avocaţii lui Vadim Benyatov a declarat în faţa instanţei că interdicţia de a părăsi România ar trebui ridicată deoarece a depăşit durata legală de 180 de zile de când a fost instituită.

Avocatul Cristian Iordănescu a reclamat magistraţilor faptul că, în acest moment, Benyatov nu ar beneficia de suport material, de asistenţa socială şi medicală de care are nevoie susţinând că este bolnav de cancer.

Vadim Benyatov a declarat la rândul său că este forţat să stea în România şi că vrea să părăsească ţara pentru a-şi vedea familia şi că, în condiţiile în care cererea îi va fi admisă, va veni ori de câte ori ar fi nevoie în proces.

"Mi se spune că dacă plec nu voi coopera în acest proces, dar nu mi se dă nicio explicaţie de ce ar fi aşa. Sunt o persoană care respectă legea şi nu există niciun motiv pentru care să se creadă că nu aş coopera", a mai spus Benyatov.

La data de 29 noiembrie 2006, Curtea de Apel Bucureşti a dispus arestarea preventivă a lui Vadim Benyatov pentru o perioadă de 20 de zile pentru infracţiunea de spionaj şi constituirea unui grup infracţional organizat, pentru procurarea de de la Ministerul Economiei şi Comerţului secrete de stat pe care lea transmis unor firme străine participante la licitaţia privind adjudecarea SC Electrica Muntenia Sud. Măsura a fost prelungită succesiv, iar la data de 22 ianuarie 2007 măsura prelungirii a arestării preventive a fost înlocuită cu punerea îndată în libertate şi cu interdicţia de a nu părăsi municipiul Bucureşti.

Consultant ruso-american, Vadim Benyatov, împreună cu consultantul bulgar Stamen Stantchev, Dorinel Mucea (fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizare în Industrie din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului) şi Mihai Radu Donciu (fost consilier al ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, cu responsabilităţi pe linia privatizării agenţilor economici în subordinea ministrului) sunt cercetaţi sub acuzaţiile de spionaj sau trădare prin divulgare de date confidenţiale în dosarul privatizărilor strategice.