Dependenţa de jocuri pe calculator poate ucide. „La fel ca la fumat sau la consumul de alcool, trebuie să existe anumite limite”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un copil de 14 ani a fost găsit de părinţi leşinat în casă după ce s-a jucat 6 ore neîntrerupt pe calculator uitând să mănânce şi să se hidrateze. Specialiştii reamintesc că dependenţa de calculator este considerată tulburare psihică şi trebuie tratată ca atare.

Dependenţa de jocuri pe calculator devine un fenomen de sănătate publică mai ales în rândul tinerilor sub 16 ani. Cel mai recent caz care a stârnit controverse a fost cel al unui băiat de 14 ani din Botoşani care a ajuns la spital după ce părinţii l-au găsit leşinat în faţa calculatorului. Adolescentul uitase să mănânce şi să se hidrateze în cele şase ore în care a fost practic lipit de ecranul computerului, judcându-se. 

„Observăm, mai ales la populaţia tânără, sub 16 ani, schimbări comportamentale tipice atât în timpul jocului, la scurt timp după iniţierea jocului, dar şi la momentul la care jocul se termină sau îi este refuzat copilului sau adolescentului. Schimbările comportamentale includ agitaţie, agresivitate, violenţă, modificări ale anumitor parametri fiziologici: tensiune arterială, pierderea conştienţei, cum e situaţia de la Botoşani. Practic, persoana respectivă preferă atât de mult compania jocului încât îşi pune în primejdie sănătatea. La momentul la care îi este retrasă sursa de excitaţie a plăcerii şi de evitare a durerii se instalează o problemă medicală”, a declarat, pentru „Adevărul”, medicul psihiatru Gabriel Diaconu. 

Clasificată drept afecţiune psihică în 2018

Potrivit specialiştilor, utilizarea excesivă a calculatorului duce, între altele, la retragere socială şi la deteriorarea relaţiilor cu familia. 

„Anumite jocuri pot stimula nişte centri la nivel cerebral, mai ales în cazul unui creier care este în continuă formare. La fel ca la fumat sau la consumul de alcool, trebuie să existe anumite limite. Este clar o dependenţă, apar mecanisme specifice dependenţei, respectiv ele crează diverse plăceri, o disociere a copilului faţă de realitate. Copilul trăieşte în acel joc, emoţional şi mental este cuprins de joc şi astfel se rupe de realitate”, a subliniat şi medicul psihiatru Alexandru Paziuc. 

Tocmai aceste probleme pe care dependenţa de jocuri de calculator le poate crea în rândul tinerilor şi ulterior, al viitorilor adulţi, i-au determinat pe oficialii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii să clasifice, în 2018, dependenţa de jocuri pe console sau calculator drept afecţiune psihică. Concret, lista cu afecţiuni psihice a fost revizuită în aşa fel încât medicii să determine pragul peste care hobby-ul devine obsesie. 

„Ceea ce am început să observăm în ultimii ani este că anumite jocuri conţin în motorul lor de joc triggeri de răspuns comportamental asimilabil dependenţei. Jocurile acestea sunt menite, gândite să condiţioneze răspunsul comportamental de tip pedeapsă recompensă. În joc se dă o recompensă pentru faptul că ai îndeplinit o anumită misiune sau pentru faptul că ai trecut într-o anumită etapă. Şi asta încurajează jucătorul să joace până depăşeşte o anumită limită”, a completat psihiatrul Gabriel Diaconu. 

Specialişti puţini, campanii zero

Medicul spune că deşi dependenţa de jocurile pe calculator nu este privită la ora actuală ca o problemă de sănătate publică, autorităţile ar trebui să ia măsuri în acest sens şi să nu lase deciziile doar la latitudinea părinţilor, aşa cum se întâmplă în prezent în România. 

„Doar de acum înainte am putea să investigăm egal şi epidemiologic prevalenţa acestor probleme la nivel populaţional. În serviciile de psihiatrie, cu excepţia centrelor private, oamenii nu au ce cod de diagnostic să pună pentru dependenţa de jocuri, nu pot să deconteze nimic, motiv pentru care fenomenul este necunoscut din punct de vedere instituţional”, a completat Diaconu.

Predispoziţie faţă de dependenţa de jocuri pe calculator sau de dispozitivele mobile nu au copiii care suferă de anumite patologii, ci cei cu o anumită vulnerabilitate, provenită în special din mediul familial. 

„E necesar ca părintele să ştie ce fac micuţii pe calculator, pentru că jocurile agresive le pot afecta dezvoltarea reacţiilor, emoţiile, pot dezvolta centrul agresivităţii şi aşa mai departe”, a arătat şi psihiatrul Alexandru Paziuc. 

Cât timp trebuie petrecut în faţa ecranului

Tocmai pentru a preveni instalarea dependeţei de la vârste fragede, timpul total petrecut de copii în faţa unui ecran - televizor, tableta, calculator, telefon mobil - nu trebuie să depăşească o oră jumătate pe zi până la vârsta de cinci ani. La vârstă preşcolară, limita impusă de specialişti este de două ore pe zi. Înaintea vârstei de 18 ani şi la vârstă adultă, o persoană ar trebui să petreacă cel mult trei ore şi jumătate în faţa ecranului, indiferent că vorbim de telefon mobil, televizor sau calculator. 

„Depăşirea este asociată cu tensiune arterială, cu diabet, cu obezitate, cu sindrom metabolic, cu mortalitate crescută prin boli cardiovasculare, cu tot ceea ce înseamnă incidenţă mai crescută a cancerelor”, a conchis Diaconu.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite