De unde a pornit agroturismul

ne spune Mioara Stoian, prima "patroana" a unei pensiuni omologate dupa '89

Nascuta intr-un oras, de pe malul Dunarii, profesoara de limba romana Mioara Visan Stoian a visat dintotdeauna sa aiba o casuta la munte. In 1990, cand a inceput sa-si caute un teren in zona Moieciu, nu banuia ca, impreuna cu fiica ei, Marilena, va pune bazele turismului rural autohton.
- Cui i-a venit ideea asta, cu pensiunile agroturistice?
- A fost ideea fiicei mele, Marilena (Marilena Stoian, presedinte ANTREC, Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural - n.n.). De cate ori mergeam cu elevii la Bran, in tabere, o luam si pe ea. I-a placut extraordinar de mult zona. Atat de mult ca, in 1990, cand a plecat in Zimbabwe, ca directoare la o fabrica de geamuri, ne-a trimis toti banii castigati ca sa luam pamant in Bran. Am gasit doua camarute in Moieciu, ridicate pe-o coasta, cam un hectar de teren. Nu era drum, nimic, dar in zare se vedea varful Piatra Craiului. Acolo am plantat pomi, am pus cartofi, am ridicat, treptat, pensiunea Santa Maria, casa in care stam si azi. A fost, ca sa zic asa, pensiunea-pilot, prima omologata din Romania, cea in care am gazduit primii oaspeti, pe care am "experimentat" legislatia...
- Au fost grele inceputurile?
- A trebuit sa ducem munca de lamurire, sa schimbam mentalitati... Dar lucrurile s-au miscat repede, fiindca oamenii sunt gospodari si au priceput ca ies bani. Am inceput prin a invita prietenii la noi. Apoi, cum prietenii veneau in grupuri tot mai numeroase, am cautat sa-i gazduim in gospodariile vecinilor. In Bran, se facea un fel de turism rural neoficial si pe vremea lui Ceausescu, nu insa in Moieciu. Marilena si cu mine, doua femei, una profesoara, alta economista, am batut din poarta in poarta, ca sa-i convingem pe sateni sa-si deschida "odaia buna". Primul grup mare, de 42 de persoane, a venit in '92, dupa ce am lipit un afis la Casa Studentilor Grigore Preoteasa din Bucuresti. In 1994, ni s-au alaturat si alte asociatii similare din tara, si asa a luat nastere asociatia nationala de turism rural.
- I-ati convins pe gospodari sa dea jos de pe perete "Rapirea din serai" si sa puna in loc carpete tesute in casa?
- I-am convins si de asta, si de necesitatea de a-si construi grupuri sanitare separate pentru turisti, si de a pastra arhitectura traditionala cand isi ridica noi pensiuni.
- Autoritatile cum au reactionat?
- Am avut mereu intelegere si sustinere de la ministrii de resort care s-au succedat. Mai greu e cu autoritatile locale - infrastructura e la pamant. Nu exista un plan de sistematizare, fiecare construieste unde si cum vrea, si e pacat. Turismul rural nu trebuie sa se dezvolte haotic, in dauna naturii.
- V-ati gandit vreodata ca o sa ajungeti unde ati ajuns?
- Nici nu mi-a trecut prin cap. E drept ca o astroloaga mi-a prezis, in '89, ca o sa ma mut intr-un loc cu multi pomi si o sa fac o meserie pentru care nu am diploma. Dupa 36 de ani de invatamant, ma gandeam ca la pensie o sa dau meditatii. Am pornit de la un vis - iar acum peste 3.500 de pensiuni din tara sunt afiliate ANTREC.