C.V. Tudor, lasat fara imunitate pentru a treia oara

Daca instanta nu-i restrange drepturile electorale, el poate candida, chiar si condamnat, la orice functie in stat

Plenul Senatului a decis, ieri, cu 88 de voturi "pentru" si doua "impotriva" ridicarea imunitatii parlamentare a lui C.V. Tudor, acuzat de raspandire de informatii false. Liderul peremist afirmase, imediat dupa atentatele din Statele Unite, ca Romania a antrenat teroristi palestinieni, in perioada guvernarii Vacaroiu. Lucrarile consacrate lasarii lui C.V. Tudor fara imunitate au durat doar o ora si jumatate, fiind lipsite de ciorovaielile parlamentare obisnuite in astfel de situatii. La aceasta desfasurare au contribuit atat absenta impricinatului, care nici macar nu a catadicsit sa intre in Sala Omnia, cat si retragerea senatorilor PRM de la dezbateri. "Domnule presedinte, va vom dezamagi si nu vom participa la acest show, pe care singur recunoasteti ca l-ati inscenat", a spus, de la tribuna, peremistul Dumitru Badea. Inainte ca oamenii lui C.V. Tudor sa paraseasca sedinta, Badea i-a indemnat, ironic, pe senatorii PSD, PNL, UDMR si PD sa scormoneasca prin trecutul sefului sau de partid, pana la vremea cand acesta se lupta cu biberonul. In lipsa peremistilor, dezbaterile s-au desfasurat fara incidente. Rodica Stanoiu, ministrul Justitiei, le-a explicat senatorilor, cu lux de amanunte, de ce afirmatiile iresponsabile ale lui C.V. Tudor, facute intr-o conferinta de presa din 14 septembrie si reluate, mai apoi, pe postul public de radio, constituie latura obiectiva a infractiunii de divulgare de informatii false de natura sa aduca prejudicii statului roman si relatiilor internationale ale Romaniei (art. 168, indice 1 Cod penal). Ministrul Justitiei le-a cerut parlamentarilor sa voteze ridicarea imunitatii sefului peremist, pentru a da posibilitatea autoritatilor competente sa finalizeze cercetarea penala in acest caz. "Decizia dvs. nu este un verdict de vinovatie. Votul reprezinta un examen de constiinta parlamentara. Nu putem admite exceptii de la principiul egalitatii in fata legii", a spus Rodica Stanoiu. Presedintele Comisiei juridice, Aristide Roibu, a citit raportul senatorilor-juristi, care se declarau de acord cu solicitarea ministrului Justitiei de trimitere a lui C.V. Tudor in boxa acuzatilor. Grupurile parlamentare ramase in sala s-au pronuntat, fara exceptie, in favoarea ridicarii imunitatii parlamentare a senatorului peremist. Discursurile au fost seci, strict juridice, vorbitorii ferindu-se de orice conotatie politica. "Fara riscul de a comite o eroare, putem afirma ca votul nostru de azi este unul care priveste o procedura judiciara, speciala, cei drept, si nu o chestiune politica", a apreciat seful grupului PSD, Ion Solcanu. Reprezentantul PNL, Nicolae Vlad Popa, a fost de parere ca senatorii "trebuie sa lase Justitia sa-si spuna cuvantul". Udemeristul Peter Eckstein Kovacs a aratat mai multa originalitate. Cu Dictionarul Explicativ intr-o mana si cu Constitutia in cealalta, Eckstein a demonstrat ca elucubratiile lui C.V. Tudor nu pot fi incadrate in categoria declaratiilor politice, pentru care orice parlamentar este protejat de imunitate. "Opinia publica are dreptul sa stie care este adevarul afirmatiilor facute de Vadim Tudor", a pus pedistul Iuliu Pacurariu punctul pe "i". Ultimul act al trimiterii lui C.V. Tudor in fata Justitiei, votul secret, cu bile, a produs o oarecare surpriza. Desi toate grupurile parlamentare isi anuntasera optiunea favorabila ridicarii imunitatii, s-au gasit doi senatori care au votat "contra". Chiar daca in hotararea adoptata de Senat se prevede ca liderul PRM va fi imediat trimis in judecata, senatorii-juristi spun ca, mai intai, trebuie incheiata cercetarea penala si, abia apoi, redactat rechizitoriul de catre procurori. "Daca nu este cazul ca senatorul PRM sa fie trimis in judecata, procurorul general va emite o hotarare de incetare a urmarii penale. In cazul trimiterii in judecata, dosarul lui C.V. Tudor va merge la Sectia Penala a Curtii Supreme, iar, daca va fi condamnat, va putea sa-si duca mandatul pana la capat si sa candideze si la urmatoarele alegeri parlamentare", a explicat Ion Predescu, secretar al Comisiei juridice. Constitutia si legile electorale nu interzic expres unei persoane exercitarea dreptului de a candida si de a fi ales. Doar o hotarare judecatoreasca definitiva poate stabili, pe langa o sanctiune principala, si pedeapsa restrangerii drepturilor electorale. Asa incat, chiar si condamnat, C.V. Tudor poate candida la orice functie in stat, daca judecatorul nu dispune altfel.