Cum să demontezi șantajul digital: dovezi, raportare și protecția împotriva hărțuirii online
0Apelarea la autorități și la instituțiile specializate, care pot interveni pentru eliminarea conținutului abuziv și pentru identificarea agresorului, este esențială, precum și raportarea conținutului sau profilului agresorului către platforma respectivă.
Pentru multe victime ale revenge pornului sau alte forme de hărțuire digitală, șantajul devine o capcană sufocantă. Prima reacție este, de multe ori, una de panică – teama că imaginile ar putea fi făcute publice determină victima să cedeze în fața agresorului. Însă, potrivit psihologului Mădălina Guluță, „șantajul, sub orice formă, este o infracțiune, iar agresorul nu trebuie lăsat să dețină controlul“. Cei care șantajează mizează pe frica victimei pentru a obține ceea ce își doresc – fie favoruri sexuale, bani, fie control emoțional asupra acesteia. Tocmai de aceea, cea mai importantă regulă este să nu cedezi. „Dacă oferi ceea ce îți cere agresorul, cel mai probabil șantajul va continua, nu se va opri“, explică psihologul.
În unele cazuri, victimele pot încerca să tragă de timp pentru a colecta cât mai multe dovezi, fără a-i oferi agresorului ceea ce cere. „Există situații în care victima poate încerca să obțină mai multe informații jucând rolul unei persoane cooperante. De exemplu, poate încerca să afle dacă agresorul acționează singur sau dacă face parte dintr-un grup, dacă șantajul este doar o amenințare fără fundament sau dacă, într-adevăr, deține imagini compromițătoare indiferent dacă sunt reale sau de tip deepfake. Întrebări precum «De unde ai acele imagini?», «Ce vrei exact de la mine?» pot oferi indicii despre sursa materialelor și despre intențiile agresorului. Acest tip de abordare trebuie însă făcut cu foarte mare atenție și cu scopul clar de a aduna dovezi“, subliniază Guluță.
„Informația corectă este cea mai bună armă împotriva manipulării și a hărțuirii online.“ - Mircea Șcheau, specialist în securitate cibernetică
Oricât de greu ar fi, cea mai importantă reacție este să nu rămâi singură în această situație. „Șantajul funcționează pe tăcere și frică. Dacă victima rupe tăcerea, cere ajutor și acționează rapid, își poate crește șansele de a opri agresorul și de a-și recăpăta controlul asupra propriei vieți“, conchide psihologul. Iar pentru ca acest proces să înceapă cât mai repede, este crucial ca victima să nu rămână izolată și să ia măsuri imediate.
Apelarea la autorități și la instituțiile specializate, care pot interveni pentru eliminarea conținutului abuziv și pentru identificarea agresorului, este esențială, precum și raportarea conținutului sau profilului agresorului către platforma respectivă. „Primii pași sunt contactarea Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) și a Poliției Române pentru a se bloca și șterge conținutul malițios cât mai repede. Astfel începe procesul de identificare a atacatorului pentru ca acesta să fie tras la răspundere din punct de vedere legal“, explică Mircea Șcheau, specialist în securitate cibernetică, pentru „Weekend Adevărul“.
Cum să strângi dovezi
„Între momentul în care victima descoperă materialul și cel în care un specialist în securitate cibernetică preia cazul, acel conținut poate suferi modificări, poate fi mutat pe alte platforme sau chiar șters pentru a evita detectarea“, explică specialistul. Pentru a crește șansele ca agresorul să fie identificat și tras la răspundere, fiecare detaliu contează: „Orice captură de ecran este mai mult decât recomandată. Orice informație suplimentară, orice detaliu care adaugă complexitate cazului reduce volumul de muncă al specialiștilor în securitate cibernetică și îi ajută să încadreze mai rapid infracțiunea“, subliniază specialistul.
Raportarea trebuie să fie cât mai detaliată și să includă capturi de ecran cu data și ora, linkurile exacte ale paginilor unde a fost publicat conținutul, precum și orice alte dovezi care pot ajuta la investigarea cazului. „Aceasta nu este doar o recomandare pentru femei, ci pentru oricine care se confruntă cu un atac digital. Cu cât raportarea către Poliție și DNSC este mai bine documentată, cu atât șansele de a acționa eficient și rapid cresc“, punctează Mircea Șcheau, președinte al Cloud Security Alliance – Romania Chapter.
Odată ce un conținut compromițător este distribuit online, urmărirea traseului său devine o provocare majoră, mai ales dacă acesta este preluat și redistribuit de persoane necunoscute. „Nu este întotdeauna posibil să urmărim exact cum se rostogolește un mesaj dăunător. Dacă a fost preluat și redirecționat de pe un profil, nu mai există un control direct asupra felului în care circulă“, explică Mircea Șcheau. În multe cazuri, victimele află de existența conținutului abuziv prin avertizările prietenilor sau colegilor, dar dacă informațiile sunt răspândite în grupuri private sau pe site-uri obscure, urmărirea și eliminarea lor necesită metode mai avansate.
Însă victimele pot apela și la platforme specializate în raportarea conținutului abuziv. Acestea pot introduce site-urile în liste negre, reducând vizibilitatea lor în motoarele de căutare și împiedicând accesul la ele în rețele monitorizate. De asemenea, există instrumente prin care se poate verifica dacă o anumită imagine sau un videoclip a fost redistribuit pe alte platforme. „Există mecanisme prin care se poate identifica dacă o imagine apare pe mai multe site-uri sau dacă a fost preluată și difuzată prin diverse canale“, explică Mircea Șcheau. Printre acestea se numără Google Reverse Image Search, care permite încărcarea unei imagini pentru a detecta site-urile pe care mai apare, dar și servicii specializate în protejarea identității digitale, capabile să monitorizeze și să semnaleze utilizatorului distribuirea neautorizată a conținutului său personal.
De asemenea, o metodă de protecție este prevenirea răspândirii viitoare a materialelor compromițătoare: unele platforme permit încărcarea preventivă a imaginilor, astfel încât acestea să fie automat blocate dacă cineva încearcă să le publice. Această tehnologie este deja folosită de organizații internaționale care luptă împotriva revenge pornului și a altor forme de hărțuire digitală. „Nu toate aceste metode sunt disponibile pentru publicul larg, însă există instrumente prin care se poate urmări și limita răspândirea unui conținut abuziv. Important este ca victimele să acționeze rapid, să colecteze dovezi și să ceară sprijinul autorităților și al experților în securitate cibernetică“, conchide Șcheau.
Educația, cheia protecției digitale
„Tot ceea ce postăm pe internet rămâne acolo și poate fi exploatat ulterior de infractorii cibernetici. Fiecare fotografie, fiecare check-in, fiecare grup în care ne afișăm creează o amprentă digitală pe care, mai devreme sau mai târziu, cineva o poate folosi în scopuri malițioase“, avertizează Mircea Șcheau, specialist în securitate cibernetică. De aceea, este esențial să ne gândim de două ori înainte de a publica informații personale pe rețelele sociale. „Infractorii își fac treaba exploatând aceste detalii. Noi ar trebui să ne facem partea noastră – să ne impunem propriile limite și să filtrăm ceea ce expunem public“, subliniază specialistul.
Autocontrolul în mediul online nu înseamnă paranoia, ci o formă de protecție digitală necesară, mai ales în contextul în care deepfake-urile și alte tipuri de manipulare a identității se răspândesc rapid. Gestionarea atentă a prezenței online nu doar că ne protejează de situații precum hărțuirea digitală, șantajul, revenge pornul, ci și de furtul de identitate sau alte tipuri de atacuri cibernetice.
Pentru cei care vor să se informeze constant și să fie la curent cu riscurile și măsurile de protecție, există mai multe resurse oficiale recomandate: Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Centrul Național Cyberint din cadrul Serviciului Român de Informații (SRI), site-ul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), Poliția Română – secțiunea dedicată securității online, precum și site-ul sigurantaonline.ro – un proiect național de conștientizare a securității cibernetice, susținut de DNSC, Poliția Română și Asociația Română a Băncilor (ARB). Accesând aceste surse, utilizatorii pot înțelege mai bine mecanismele prin care infractorii operează și pot lua măsuri pentru a preveni atacurile digitale. „Informația corectă este cea mai bună armă împotriva manipulării și a hărțuirii online“, subliniază Mircea Șcheau.
Se încarcă comentariile...
