Cum pot afla părinții cât de sigură este școala pe care o frecventează copilul lor

0
Publicat:

Tragedia de la Odorheiu Secuiesc, acolo unde clădirea unui internat s-a prăbușit peste 4 copii, s-ar putea repeta oricând pentru că în România există zeci de școli care abia mai stau în picioare. Și cum autoritățile ridică din umeri, fiind total depășite de situație, se pune întrebarea: ce ar putea face părinții pentru a preveni o altă nenorocire?

Mii de elevi  învață în școli care stau să cadă pe ei la un cutremur mai mare. Sursa foto: Arhivă
Mii de elevi învață în școli care stau să cadă pe ei la un cutremur mai mare. Sursa foto: Arhivă

În București, potrivit ultimelor date oficiale, 9 unități de învățământ funcționează în clădiri vechi, cu risc mare de prăbușire în cazul unui cutremur. Cele mai multe dintre ele se află în Sectorul 4. Printre acestea se numără Liceul Traian Vuia, Școala Avram Iancu, Școala Gimnazială nr. 194 și Școala Gimnazială 308. Aceste imobile în care învață mii de copii sunt încadrate în clasa I de risc seismic. Ce înseamnă acest lucru? Că ar putea fi grav avariate în cazul unui cutremur mai mare. Înseamnă că acei elevi sunt zilnic în pericol de a-și pierde viața sub dărâmături.

Câte școli din România ar putea să cadă la un cutremur? Care este cifra reală a unităților de învățământ cu grad de risc seismic avansat? Nici autoritățile nu știu foarte bine. Chiar anul acesta s-au întrecut în bâlbe și au prezentat cifre total diferite. În timp ce premierul Nicolae Ciucă anunța un număr de 118 şcoli din România încadrate în gradul I de risc seismic, Ministerul Educației vorbea despre 45. Iar în prezent, potrivit ultimelor date oferite de Ministerul Educației, sunt 52 de unități de învățământ care funcționează în clădiri încadrate în gradul I de risc seismic. Cele mai multe, sunt în județele Iași, Vrancea, Bacău și Galați.

Și încă un aspect extrem de grav: alte câteva zeci de mii de clădiri în care funcționează școli și grădinițe nu sunt expertizate din punct de vedere seismic. Prin urmare, nu au fost incluse în nicio clasă de risc. Concret, din peste 31.000 de clădiri școlare din România, doar în jur de 2.000 au fost expertizate, iar dintre acestea o treime figurează cu risc seismic de gradul I și II.

Mai mult decât atât, în România există școli și licee care funcționează fără autorizație de securitate la incendiu.

Prin urmare, foarte mulți dintre copiii noștri învață în școli unde oricând s-ar putea produce o tragedie, iar părinții se află, vor nu vor, în fața unei mari dileme. Cum să aleagă școala în așa fel încât copilul să beneficieze de un act educațional de calitate, să aibă parte de un mediu academic, propice învățării și în același timp să fie în siguranță, să nu-i fie amenințate în nici un fel viața, integritatea corporală sau sănătatea? Cel puțin, în contextul de față, cam așa ar trebui pusă problema.

Despre fenomenul suprapopularii școlilor

Ne aflăm în fața unei situații pe care autoritățile nu au reușit s-o rezolve până acum. Însă schimbarea, oricât de mică ar fi, stă și în mâna părinților, este de părere Iulian Cristache, Președintele Federației Părinților. Acesta a explicat pentru „Adevărul” că suprapopularea anumitor școli și licee este periculoasă dacă ne gândim la siguranța copiilor în cazul unui cutremur sau incendiu.

Școlile gimnaziale de stat nu au voie, potrivit legii, să refuze înscrierea copiilor la clasa pregătitoare De exemplu, dacă la începutul unui an școlar, atunci când se repartizează elevii, se constată că numărul acestora este prea mare, conducerea unității de învățământ are obligația de a mări numărul de clase. În cazul în care există spațiu. Ce se întâmplă dacă nu există spațiu? Copiii pot învăța în containere amplasate în curtea școlii sau în mai multe schimburi. Însă, atrage atenția Iulian Cristache, dacă vorbim despre o clădire veche, neconsolidată și suprapopulata atunci cresc și riscurile: „Sunt multe clădiri vechi, uzate, deteriorate. Pot fi clădiri vechi și de 50, 70 de ani, construite din lemn, pe bolțari sau chirpici au altă rezistență. Este evident că dacă sunt supraaglomerate cresc și riscurile. Clădirea, și așa degradată, se deteriorează și mai mult, într-un timp și mai scurt”.

Prin urmare, este de părere Iulian Cristache, statul român ar trebui să acorde o importanță mai mare repartizării elevilor în școli. „Să nu ne mai ducem toți în acele școli și licee din centru și să interzicem traficul cu vizele de flotant. Ar trebui să existe o repartizare uniformă a elevilor în sensul în care copiii să meargă la școala de care aparțin cu domiciliul. Cel real! Ministerul Educației cu Ministerul de Interne trebuie să găsească soluții cu privire la viza de flotant. Să le verifice și să stopeze traficul cu aceste documente, care este în floare. Există, într-adevăr, și familii care se mută, dar 99% dintre părinți obțin această viză prin false declarații”.

De asemenea, există școli care nu au autorizație la incendiu. „Și nici nu vor obține pentru că, în momentul de față, trebuie îndeplinite condiții foarte dure. Școlile ridicate până în anul 1990 nu trebuie să mai prezinte această autorizație. Autoritățile și-au dat seama că au fost construite după proiecte vechi și după alte reguli pe care acum este aproape imposibil să le schimbi. De exemplu, o clădire nouă ar trebui să aibă uși cu o deschidere mai mare de 90 de grade. Dacă nu ai, nu primești autorizație. Dacă scările nu sunt de 1,5 metri lățime, iar nu primești. Sunt condiții pe care o clădire veche nu le îndeplinește” a mai declarat Iulian Cristache. Acesta a explicat, concret, ce s-ar putea întâmpla într-o școală supraaglomerată în cazul izbucnirii unui incendiu. „Imaginați-vă ce nebunie ar fi pe scări, pe coridoare, cum ar putea fi evacuați copiii pe acele uși înguste. Gândiți-vă că se poate întâmpla o nenorocire chiar în perioada în care au loc schimburile. Pleacă unii, vin alții. Dacă învață în trei schimburi vorbim despre aproape 2.400 de elevi. Dintre aceștia, aproape 1.600 s-ar putea afla în același timp în școală”.

Ce poți face ca părinte

Teoretic, nu ar trebui să fie responsabilitatea ta, ci a statului, mai spune Iulian Cristache. Însă, cum acest lucru pare a fi total scăpat de sub controlul autorităților, părinții nu ar trebui să stea pasivi.

De exemplu, înainte de a alege liceul, părinții ar trebui să participe la Ziua Porților Deschise care se organizează în fiecare unitate de învățământ. Odată ce am intrat în clădire vom putea observa cum arată imobilul, dacă există pereți fisurați, crăpați, cum se prezintă scările, punctele de evacuare, dacă școala este dotată cu hidranți, are afișat la vedere planul de evacuare în caz de incendiu sau altă calamitate.

Sfaturi pentru siguranța copiilor în școli

Federatia Părinților și Aparținătorilor Legali împreună cu mai multe asociații de elevi din țară au transmis, de altfel, și o scrisoare deschisă în care îndeamnă părinții cu copii care învață în clădiri istorice să ceară informații despre starea construcțiilor. Iată, potrivit organizației, cum ar trebui procedat:

La înscrierea copilului în unitatea de învățământ, părinții trebuie să solicite conducerii școlii sau departamentelor responsabile din primărie, dovezi ale siguranței spațiilor din punct de vedere seismic. De asemenea, trebuie cerute și informații despre starea generală a clădirii: anul construirii, ultima reabilitare a structurii de rezistență, alte informații legate de structura de rezistență.

Dacă spațiile au alți proprietari, părinții ar trebui să solicite conducerii școlii sau primăriei să se facă public caietul de sarcini precum și contractul de închiriere al clădirii.

În cazul părinților care au deja copiii înscriși la școală, la prima ședință a reprezentanților claselor aceștia ar trebui să solicite prezența reprezentanților primăriei/ sau a Consiliilor Județene în consiliul de administrație a unității de învățământ respective.

Mai mult, părinții ar trebui să ceară public informații cu privire la starea clădirii, mai exact rapoartele de expertiză ale clădirilor.

De asemenea, părinții sunt sfătuiți să solicite publicarea pe site-urile școlii și ale primăriei sau a consiliului județean a avizelor ISU și a oricăror studii și planuri care vizează rezistența clădirii la cutremur.

Nu în ultimul rând, Federația sfătuiește părinții să înființeze asociații sau grupuri de presiune în școli! „Doar dacă suntem împreună putem să ne luptăm cu fața hidoasă a statului care ne omoară copiii!”, mai transmit părinții în scrisoarea deschisă.

Cele mai importante condiții pentru obținerea autorizației de securitate la incendiu

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență împarte clădirile școlilor în două mari categorii: cele care au nevoie de autorizație de securitate la incendiu și cele care nu au nevoie deoarece au fost construite înainte de 1990.

Pentru a obține autorizație din partea ISU, școlile trebuie să îndeplinească mai multe condiții. De exemplu, clădirea trebuie să aibă cel puțin două căi de evacuare iar ușile dispuse pe cîile de evacuare trebuie să fie cu lățime minimă de 0,9 metri. De asemenea, rampele scărilor și coridoarele trebuie să aibă lățimea minimă de 1,2 metri, iar accesul autospecialelor de intervenție trebuie asigurat la cel puțin două fațade ale imobilului.

Clădirea trebuie prevăzută cu hidranți interiori și exteriori dacă școala are capacitatea maximă simultană mai mare de 200 de persoane sau aria construită este mai mare de 600 metri pătrați

În ceea ce privește instalațiile de detectare, semnalizare și alarmare a incendiilor acestea sunt obligatorii dacă unitatea de învățământ adăpostește mai mult de 200 de persoane. Tot obligatorii sunt și iluminat de securitate pentru evacuare (dacă sunt mai mult de 50 de persoane) dar și iluminat de securitate pentru marcarea hidranților interiori.

Printre cauzele pentru care nu sunt autorizate ISU anumite școli se numără căile de evacuare insuficiente, lipsa scărilor de evacuare, lipsa scărilor de evacuare exterioare, exploatarea necorespunzătoare a instalațiilor electrice, lipsa stingătoarelo de incendiu sau ieșite din termen.

Un reținut în cazul Odorhei

Administratorul firmei care executa lucrările de canalizare pentru internatul Liceului „Tamási Áron” din Odorheiu Secuiesc a fost reţinut. Laszlo Szilveszter Sandor este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă. Bărbatul a coordonat în mod direct lucrările de excavaţie şi nu a respectat cotele prevăzute în proiect.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite