Directorul PISA: „Limitați smartphone-urile, fiți din nou aproape de copii“. Cum pot face părinții asta

0
Publicat:

La câteva zile de la publicarea rezultatelor PISA, rezultate dezastruoase pentru multe țări din lume, nu numai pentru România, directorul Programului de Evaluare Internațională a Elevilor vine cu primele explicații: inclusiv telefoanele mobile sunt vinovate pentru analfabetismul copiilor noștri. 

Dependența de telefonul mobil, toxică precum un drog
Dependența de telefonul mobil, toxică precum un drog

Directorul Programului de Evaluare Internațională a Elevilor (PISA), Andreas Schleicher, a analizat punctual rezultatele testelor, dar a oferit și câteva sfaturi pentru ca lucrurile să se îndrepte pe viitor: printre cele mai importante – limitarea distragerilor digitale. Practic, telefoanele mobile sau tabletele folosite de elevi chiar și în timpul orelor, jocurile online, dar mai ales fascinanta lume a rețelelor sociale i-au rupt pe copii de realitate. Gadgeturile au dus la o regresie intelectuală, dar și emoțională a elevilor, este părerea unanimă a experților străini, dar și români.

Dezastrul PISA, un efect al pandemiei

Ce ne-au învățat rezultatele testelor PISA susținute de elevi anul trecut? „Putem observa cu siguranță o corelație clară între măsura (numărul și timpul) în care școlile au fost închise și scăderea rezultatelor învățării”, a explicat directorul Programului de Evaluare Internațională a Elevilor, într-un interviu oferit publicației grecești To Vima. Însă, a mărturisit oficialul, există și alți factori în corelație negativă cu aceste rezultate. „Cum ar fi o scădere a susținerii elevilor de către profesori, o scădere a sprijinului și angajamentului părinților față de copiii lor”. Familia și profesorii, susține oficialul, au un rol covârșitor în educația copiilor. „Construirea unei relații puternice de colaborare cu familiile și implicarea părinților în învățarea elevilor este, de asemenea, foarte importantă. Profesorii nu sunt doar educatori excepționali, ci și buni antrenori, buni mentori, buni coordonatori, care proiectează în mod creativ medii de învățare inovatoare”.

Andreas Schleicher a amintit și despre utilizarea excesivă a smartphone-urilor care ar trebui descurajată. Limitarea distragerilor digitale este esențială, a punctat acesta, atingând o coardă foarte sensibilă. Conform notei de țară realizată în cadrul testării PISA 2022, 35% dintre elevii români sunt distrași de folosirea dispozitivelor digitale, iar 31% sunt distrași de alți elevi care folosesc dispozitive digitale.

Țara care vrea să interzică telefoanele mobile în școli

Problema a fost tranșată în Spania, acolo unde Guvernul gândește o lege care să interzică telefoanele mobile în școli, licee și colegii. Propunerea vine ca răspuns la preocupările exprimate de părinți și profesori cu privire la impactul negativ al telefoanelor mobile asupra atenției și învățării elevilor. „Există o preocupare din ce în ce mai mare în societatea noastră cu privire la acest subiect”, a explicat Pilar Alegria, ministrul Educaţiei din Spania. Însă, pentru ca legea chiar să-și producă efectele, trebuie ajuns la un acord cu toate regiunile din țară. Ministerul spaniol al Educaţiei propune utilizarea „zero” a telefoanelor mobile în timpul orelor de curs cu excepţia cazului în care „profesorul le consideră necesare pentru activitatea educaţională”, se arată într-un comunicat.

Legislația românească, permisivă cu liceenii

În ceea ce privește legislația din România, aceasta face referire doar la o anumită categorie de elevi cărora le este interzisă folosirea telefonului la ore. Este vorba despre elevii din învățământul preșcolar, primar și gimnazial. Pentru cei din liceu nu există o prevedere în acest sens.

Legea Educației mai prevede că în cazul în care elevii sunt prinși cu telefoane mobile în timpul orelor de curs, personalul unității de învățământ îl poate „prelua” în vederea predării către părinți, tutori legali sau elevilor, conform regulamentului intern al unității de învățământ.

Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Părinților, spune că unde-i lege, nu-i tocmeală. „Trebuie doar ca unitatea de învățământ împreună cu profesorii și părinții să respecte prevederile legale. O decizie de limitare a device-urilor la ore poate fi luată la nivel de școală și chiar de clasă. Fiecare clasă are un consiliu, iar părinții împreună cu profesorii pot stabili regula care trebuie respectată”, a declarat acesta.

Lucrurile sunt, prin urmare, clare: elevii din clasele 0-VIII nu au voie să folosească telefoanele mobile la ore. Acestea vor fi predate la începutul orelor și primite înapoi la finalul programului. Așa cum se și întâmplă, de exemplu, la Colegiul Național „I.L. Caragiale“ din Capitală. „Am impus această regulă acum trei luni în urma unei ședințe cu părinții elevilor de clasa VIII-a”, a declarat pentru „Adevărul” Andreia Bodea, directoarea unității de învățământ bucureștene. „La ședința respectivă au participat și profesorii care predau materiile de examen și care au spus clar: ei nu-i pot pregăti pe copii așa cum se cuvine pentru că elevii stau tot timpul cu ochii în telefon”.

Propunerea a fost votată, iar în scurt timp elevilor li s-au pus la dispoziție niște casete metalice unde își lasă peste zi dispozitivele mobile. „Aceste casete sunt încuiate. Când se termină orele de curs, cutiile sunt deschise, iar elevii își iau device-urile”, explică directoarea liceului.

Elevii români, într-un sevraj colectiv

A fost un proces dificil pentru copii, recunoaște directoarea Andreia Bodea. „În prima săptămână, elevii au intrat în sevraj. A fost nebunie. Nu știau ce să facă în pauze. Cei mici au venit la mine și mi-au spus: «Doamnă directoare, ne învățați și pe noi un joc? Noi ce facem acum?». Am ieșit cu ei în curtea școlii și le-am povestit cum mă jucam eu când eram copil. După care s-au obișnuit. Iar acum toată lumea, profesori și părinți, a observat că este mult mai bine așa”. Profesoara a fost martora unei schimbări majore în comportamentul elevilor. „În primul rând, neavând telefoanele în ore, copiii trebuiau să fie atenți la clasă. Trebuiau să se uite la tablă, căci altceva nu aveau ce face. Apoi, să-i vedeți în pauze. Au început să vorbească între ei, povestesc, socializează, comunică, interacționează unii cu alții”.

Cât despre liceenii de la „Caragiale“, aceștia nu pot fi obligați prin lege să lase telefoanele acasă sau sub cheie, în dulapurile școlii. Prin urmare, în cazul lor, se ajunge la o negociere: „La orele mele, de exemplu, i-am rugat să pună telefoanele pe catedră. Copiii au înțeles. Telefonul meu este, de asemenea, închis, lângă al lor”.

Există și excepții când elevii nu sunt de acord cu această regulă. „Se întâmplă mai ales la lucrările de control. Unii sunt tentați să copieze. Unii au câte două telefoane și predau doar unul. Sunt tentați să facă toate calculele matematice și transformările cu telefonul”, arată Andreia Bodea.

Directoarea Colegiului „I.L. Caragiale“ trage un mare semnal de alarmă. „Elevii de liceu, mulți dintre ei, nu mai știu să vorbească, nu mai știu să se exprime, să comunice la nivel basic. Căci, acum, avem emoticoane care exprimă sentimente. Când îi pui să scrie o declarație de dragoste, o scrisoare către mama sau tata, nu știu... Știu doar să facă niște semne. Se vede că au această dependență. Dacă le-ai luat telefonul, iar apoi te uiți la ei, vei vedea că acești copii nu mai știu ce să facă cu mâinile, sunt agitați, se foiesc, au așa o neliniște. Viața lor acolo este. Butonatul telefonului a devenit un drog. Fără acest plastic în mână unii au mici atacuri de panică. se simt rupți de lume. Nu mai au un sentiment de apartenență”, mai spune directoarea Andreia Bodea.

„Elevii trebuie să învețe să gândească singuri“

Telefonul, tableta, calculatorul… de multe ori sunt folosite la orele de curs, însă în scop educațional, când profesorul le consideră utile în procesul de predare a materiei și de asimilare a cunoștințelor. Această metodă de predare are însă și dezavantaje, consideră psihologul Keren Rosner. „În clasă ar trebui ca elevul să-și folosească mai întâi creierul, să gândească singur. Ar trebui să-și activeze capacitatea de asociere, de analiză. Dacă am lua pe rând materiile care se studiază la școală, pentru ce ar avea nevoie un elev de un calculator? Ar avea nevoie, poate, să citească o carte. Dar asta o face acasă, nu în timpul orelor la literatura română. Elevii trebuie să-și folosească propriul creier, să elaboreze idei, să facă conexiuni, să forțeze un pic mintea să lucreze”, a explicat psihologul.  „Dacă vorbim despre matematică, a învăța să faci calcule nu este doar o activitate obositoare. Matematica trasează niște drumuri, niște hărți mentale care rămân”, a mai spus specialistul.

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite