Cum a încercat fiica afaceristului Ioan Crișan să demonteze acuzațiile că a comandat asasinarea tatălui său

Curtea de Apel Timișoara a constatat, în luna iunie, legalitatea rechizitoriului întocmit de Parchetul General în cazul asasinatului cu bombă de la Arad, în care a murit omul de afaceri Ioan Crișan, și a dispus începerea judecății cauzei.

Ioan Crișan și Laura, fiica lui Foto: Adevărul

Decizia instanței a fost contestată de cei trei inculpați: Laura Oana Dronca, fiica victimei, Sebastian Ilie Bulbuc și Adrian Bogdan Horodincă. Contestația acestora urmează să fie analizată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a stabilit un prim termen al dosarului în această toamnă, pe 7 octombrie. 

În dosarul asasinatului cu bombă de la Arad, în care a murit omul de afaceri Ioan Crișan, au fost trimiși în judecată, la sfârșitul lunii martie, fiica victimei și doi complici, cei care au plasat bomba în mașina afaceristului. 

Ioan Crişan a murit pe 29 mai 2021, într-un atentat cu bombă la Arad. Procurorii susțin că între tată și fiică existau mai multe tensiuni. Astfel, în contextul acestor relații tensionate cu tatăl său și pe fondul dorinței de a obține sume mari de bani de pe urma decesului său, Laura Dronca, de profesie avocat, ar fi apelat la „serviciile” a doi bărbați, Sebastian Ilie Bulbuc și Adrian Bogdan Horodincă, ca să îl asasineze pe Ioan Crișan. Crima a avut loc prin plasarea unei bombe artizanale în mașina omului de afaceri și declanșarea ei de la distanță. 

Fiica milionarului a cerut anularea rechizitoriului

Cei trei au fost trimiși în judecată la Curtea de Apel Timișoara, iar dosarul a ajuns în cameră preliminară, unde Laura Dronca a cerut judecătorului să constate nelegalitatea probelor din dosar și a actelor de urmărire penală. Aceasta a invocat, printre altele, faptul că rechizitoriul „nu cuprinde descrierea completă, clară şi arătarea concretă a faptelor şi mai ales a conduitei imputate, fiind imposibilă stabilirea în cauză a obiectului şi limitelor judecăţii”, potrivit Libertatea.

Avocata acuzată că a comandat uciderea tatălui său susținea, în dosarul judecat în cameră preliminară, că, deși acuzația este de participare la omor în calitate de instigator, determinându-l pe Sebastian Bulbuc să comită crima, în rechizitoriu nu se precizează modalitatea de determinare a săvârşirii infracţiunilor de către celălalt inculpat din dosar, Horodincă, „nefiind stabilit dacă a existat vreo formă de interacţiune între acesta şi inculpată sau dacă instigarea a fost efectuată pentru săvârşirea altor infracţiuni decât cele reţinute prin actul de sesizare al instanţei”, se arată în motivarea Curții de Apel Timișoara.

Inculpata acuză că nu a fost îndeplinit nici măcar „standardul minim probator”

Potrivit documentului citat, Laura Dronca a mai reclamat în camera preliminară că „acuzarea începe prin prezentarea unei situaţii de fapt posibile, în care inculpata, anterior săvârşirii infracţiunii de către ceilalţi doi inculpaţi, ar fi remis «…în a doua parte a lunii mai 2021 o primă plată către inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie pentru a determina uciderea tatălui ei, suma nefiind stabilită cert», afirmându-se fără niciun suport probator că în acest scop s-ar fi remis suma de 600 euro către Horodincă Bogdan Adrian”. 

Ea a cerut instanței să înlăture aceste afirmații. „Se impun a fi înlăturate, deoarece nu este îndeplinit nici măcar standardul minim probator, această susţinere nefiind susţinută de probe legale sau nelegale administrate de ministerul public”, a mai invocat femeia acuzată de omor. 

Aceasta a mai susținut și faptul că procurorii creează un posibil scenariu cauzat de relaţiile presupus tensionate dintre ea şi tatăl său.  Potrivit acuzării, „tatăl său ar fi urmat să o dezmoştenească, odată prin lăsarea firmelor în care era asociat la fostul său ginere, un alt scenariu fiind lăsarea moştenirii către nepoata acestuia, minoră la acel moment (fiica inculpatei) şi un scenariu care prevede o răzbunare a inculpatei având în vedere relaţia extraconjugală a tatălui său de mai bine de douăzeci de ani”. 

Inculpata susține că aceste acuzații „denotă lipsa unui mobil concret” pentru săvârşirea faptelor.  

„Cu toate că se susţine că infracţiunile au fost săvârşite de către inculpată cu premeditare, această formă a vinovăţiei nu este dovedită, rechizitoriul nefiind apt a răspunde când s-a luat hotărârea de a săvârşi faptele penale raportat la momentul punerii în executare a deciziei de a săvârşi faptele de care este acuzată, nefiind descrise în nicio modalitate actele materiale de pregătire a săvârşirii infracţiunilor de către inculpaţi”, s-a mai apărat Laura Dronca. 

Inculpata invocă contradicții în privința modului de declanșare a exploziei

Inculpata mai invocă faptul că în privința modului de declanșare a exploziei „există contradicţii majore în actul de sesizare a instanţei”.

„Se precizează în mod clar că nu s-a putut stabili care dintre inculpaţi a realizat apelul, nu se precizează dacă victima se afla în raza lor vizuală, precizându-se în mod uşuratic că transmiterea comenzii presupune efectuarea unui apel de pe un alt telefon mobil sau fix, apelantul putând fi situat oriunde în raza de acţiune a reţelei unui operator de telefonie (…) aceste afirmaţii arătând în mod clar că există posibilitatea ca o altă persoană să fi săvârşit infracţiunile de care sunt acuzaţi cei 3 inculpaţi”, au relatat avocații inculpatei, în faza de cameră preliminară.

Instanța a constatat, pe 24 iunie, legalitatea rechizitoriului și a respins ca neîntemeiate cererile şi excepţiile formulate de inculpaţi. Judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Timișoara a arătat, în motivare, că stabilirea limitelor şi obiectului judecăţii „au fost descrise în mod clar, precis și concis”, de procurori.