Copiii nu mai pot fi aleşi după etnie, iar după cinci refuzuri părinţii adoptatori nu vor mai putea continua procedurile

O familie care doreşte să adopte nu mai poate selecta etnia copilului, potrivit unor prevederi din noua lege a adopţiei. De asemenea, la un număr de cinci adopţii, părinţii adoptatori nu vor mai putea continua procedurile de potrivire decât după finalizarea unui program de consiliere.

„În normele de aplicare a noii legi am introdus o procedură pentru copiii greu adoptabili, pentru a veni în sprijinul micuţilor care au acum şansele cele mai mici de a fi adoptaţi, iar aici ne refeirm la cei care au vârsta peste şapte ani, cei cu handicap, cei care au un frate sau o soră în sistemul de îngrijire socială. Evaluarea familiei a fost reconsiderată, în sensul în care căutăm ca printre cei care vor să adopte să găsim viitori părinţi, testăm aşadar capacitatea de a fi un părinte potrivit, de aceea am eliminat etnia din criteriile de adopţie”, a declarat Gabriela Coman, preşedintele Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA).

Conform oficialului, a fost introdusă în lege o procedură pentru copiii greu adoptabili, astfel încât să vină în sprijinul micuţilor care au vârsta peste şapte ani, cei cu handicap sau care au un frate sau o soră în sistemul de îngrijire socială.

De asemenea, a fost eliminată etnia din criteriile de adopţie. Două probleme majore cu care se confruntă în acest moment România, în opinia UNICEF, sunt dificultatea cu care este declarat un copil ,,adoptabil" în ţara noastă şi numărul mic al familiilor care doresc să adopte un copil.

„Din cei 57.000 de copii care se află în sistemul de îngrijire a statului, doar 3.250 sunt adoptabili, deci mai puţin de 6% din copiii aflaţi în grija statului pot fi adoptaţi. Pe de altă parte, avem 1.881 de părinţi care au fost evaluaţi şi declaraţi ,,părinţi adoptatori”, deci contra cu ceea ce auzim uneori, nu e o problemă în România că nu sunt suficiente adopţii sau suficienţi copii adoptabili, ci e o problemă că nu avem suficiente familii care să vrea să adopte un copil”, a declarat Sandie Blanchet, reprezentantul UNICEF în România.

Centre rezidenţiale pentru copii, închise

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, Gabriela Coman, a spus că, la nivel naţional, mai sunt 77 de centre rezidenţiale clasice publice şi patru private, în care sunt aproximativ 7.000 de copii.

Secretarul de stat Oana Ţoiu a precizat că închiderea de centre se va face "cu precauţie”, acest lucru însemnând că nu vor fi închise aceste instituţii fără a exista înainte o evaluare pentru a vedea dacă este posibilă reintegrare în familia naturală şi, dacă nu, fără a fi mai întâi create servicii alternative.

„Când vorbim de închiderea centrelor rezidenţiale, felul în care vrem să o facem este cu grijă şi precauţie, dar în momentul acesta intenţia este ca în următorii patru ani să închidem mai mult de jumătate din centrele rezidenţiale publice şi când spunem că închidem mai mult de jumătate, vorbim de reintegrarea copiilor în familie, de asistenţi maternali, de reintegrarea în comunitate. Adopţia este doar unul din intrumentele de la capătul celălalt al drumului”, a spus secretarul de stat din Ministerul Muncii.

Oana Ţoiu a adăugat că finanţările pentru comunitate au început să fie date într-un proces integrat, pentru că trebuie să se lucreze la locuire, la educaţia copiilor, la asistenţă socială şi la crearea de  locuri de muncă în acelaşi timp, iar pentru finanţările lansate se va putea aplica din toamnă.

„Nu este ceva ce putem să facem de azi pe mâine, dar ce putem să facem acum este să ne asigurăm că alocăm resurse financiare, că o facem cu grijă şi cu implicarea direcţiilor de protecţia copilului. Ce putem face de azi pe mâine este că putem să ne asigurăm, prin procesul de inspecţie, că există mai puţine deraieri de la standarde de calitate în procesul acesta. Procesul de închidere nu este un proces independent de procesul de servicii de suport, de reintegrare pentru copii. Închiderea centrului nu se face înainte să ne asigurăm că dezvoltăm sau creştem, acolo unde nu sunt, servicii alternative: asistenţi maternali, case de tip familial, acolo unde nu putem să reintegrăm copilul în comunitate. Procesul acesta începe prin maparea resurselor la nivel local şi care sunt alternativele pentru copil. Centrul se închide odată ce este clar ce se întâmplă cu copiii şi ei au alternative”, a explicat secretarul de stat.