Clonarea terapeutica, un business de zeci de miliarde de dolari

O data mai mult, prin descoperirea unuia din mecanismele intime ale vietii, stiinta a deschis o dezbatere morala la scara internationala. Celulele matrita (denumite si celule-tulpina, celule

O data mai mult, prin descoperirea unuia din mecanismele intime ale vietii, stiinta a deschis o dezbatere morala la scara internationala. Celulele matrita (denumite si celule-tulpina, celule primordiale sau totipotente) provenite din embrioni ar avea capacitatea de a regenera celulele bolnave ale corpului uman. Descoperirea, care a provocat o valva extraordinara in cercurile stiintifice, suscita mari sperante. Se crede ca s-ar gasi astfel tratamentul unor boli grave, adesea cu sfarsit fatal, cum ar fi cancerul, diabetul, maladia lui Parkinson sau maladia lui Alzheimer. Intrucat insa aceste celule provin din embrioni, folosirea lor in scopuri terapeutice implica in mod necesar crearea de embrioni umani si apoi distrugerea lor. Este acest lucru acceptabil? In viitorul imediat, interesul, emotia, pasiunile vor domina, cu siguranta, dezbaterile asupra acestui subiect, un sir de tari pregatindu-se sa adopte, dupa exemplul Marii Britanii, legi asupra reproducerii umane. Anul trecut, parlamentul britanic s-a pronuntat, cu majoritate substantiala, in favoarea utilizarii in scopuri terapeutice a clonelor de zigoti (embrioni care nu depasesc "varsta" de 14 zile). Parlamentul francez, pe de alta parte, discuta un proiect de lege care, ce-i drept, interzice clonarea in scopuri reproductive sau de cercetare, dar autorizeaza cercetarile asupra embrionilor "in vitro", ca si asupra celulelor primordiale, autorizare care nu va fi insa neconditionata. Cercetarile nu vor fi permise decat asupra embrionilor congelati supranumerari, creati in vitro si provenind de la un cuplu care urmeaza un tratament impotriva sterilitatii. Celulele primordiale (ori matrita, ori totipotente) care apar in prima faza a constituirii embrionului pot da nastere oricarui tip de tesut si se spera ca, gratie lor, vor putea fi reconstituite intr-o buna zi, organe intregi. Se va putea dispune, astfel, de un veritabil stoc de organe de schimb pentru organismul uman bolnav. In plus, daca se utilizeaza celulele matrita ale unui embrion creat prin clonaj plecand de la nucleul celula al unui bolnav si de la un ovul caruia i s-a extras nucleul, dispare pericolul unei eventuale respingeri de catre organismul pacientului a celulelor implantate. Se contureaza, in acest chip, perspectivele unei piete gigantice. Comertul cu celule primordiale ar putea da nastere, potrivit specialistului german Michael Steiner, unei cifre de afaceri care, in 2010, s-ar putea ridica la 50 miliarde dolari! Spre comparatie, cifra de afaceri a ultrarentabilei industrii de inregistrari muzicale nu depaseste 40 de miliarde anual pe ansamblul planetei. Miza, cum se vede, este uriasa. Chiar daca procesul cercetarilor va fi strict controlat, cum se va putea rezista presiunii comerciale extraordinare generate de promisiunea unui asemenea panaceu? Nu incape indoiala ca industria biomedicala va cauta sa traga maximum de profit, pe plan financiar si terapeutic, de pe urma acestei descoperiri. O cotitura fundamentala in istoria umanitatii Intrebarea este nu numai daca este acceptabila ideea ameliorarii starii de sanatate a unui bolnav sau salvarea vietii sale gratie distrugerii unui embrion uman. In ultima instanta, este vorba de a se sti daca rezultatul (produsul) conceptiei, adica embrionul, nu va fi doar faza incipienta a unei fiinte umane, ci va putea sluji, in general, la vindecarea sau supravietuirea unor bolnavi. Se profileaza, astfel, o adevarata revolutie in ce priveste insasi conceptia ori viziunea asupra vietii. Asistam, estima publicatia canadiana Le Devoir, la o cotitura istorica pe plan nu numai stiintific, dar si politic. Comunitatea internationala se indreapta spre stabilirea unui cod mondial al bioeticii. Vor trebui adoptate reguli stricte asupra utilizarii celulelor primordiale. Conform anumitor estimari, vor mai trebui sa treaca 10 ani pana cand rezultatele actualelor cercetari vor putea fi utilizate in scopuri practice. In conditiile cand exista, la ora actuala, in lume 140 milioane de diabetici dependenti de insulina (pana in 2025 numarul acestora se va dubla - apreciaza Organizatia Mondiala a Sanatatii), zeci de milioane de persoane suferinde de maladia lui Alzheimer, iar infarctul face atatea ravagii, pariul cu celulele primordiale are toate sansele sa fie castigat.