Clasa politica si baronii locali

In situatiacreata la sfarsitul anului 1989, pes-cuind in apele tulburi, invinuindu-se ca si-au furat unul altuia revolutia, reprezen-tantii diferitelor partide si organizatii re-vo-lutionare, ajunse

In situatiacreata la sfarsitul anului 1989, pes-cuind in apele tulburi, invinuindu-se ca si-au furat unul altuia revolutia, reprezen-tantii diferitelor partide si organizatii re-vo-lutionare, ajunse pe arena politica, se mobilizau impotriva oricaror forte politice ce li se parea ca le-o iau inainte. Folosindu-se de lipsa unei legis-laturi restrictive, de deschiderea granitelor, s-au grabit sa care avutul tarii nu numai la talciocurile lumii, dar si in ograda proprie. Tara era jefuita dupa metodele vechi sau dupa unele noi, bancile erau subminate, devalizate nu din afara, ci chiar dinauntru de catre propriii directori si inaltii slujbasi. Asa a ajuns clasa politica in mana unor clici mafiote, a unor baroni locali, sponsori ai campaniei electorale si apoi beneficiarii noii puteri, ce agitau si lozincile moderne de europenizare, dar in adancul sufletului fiind cei mai convinsi practicieni ai unui suspect metabolism nostalgic. Candidaturile pe listele de partid pentru parlament au marit numarul demagogilor iresponsabili fata de electorat, al celor ce au preferat, pentru copioasele avantaje ce le oferea deputatia, sa doarma in conditii incomode, in fotoliul parlamentar, pana la alta campanie electorala de desantate promisiuni. Cat de mult erau ancorate aceste partide intr-o ideologie de care faceau caz ne lamurim fie global, fie individual in fiecare partid in parte. Un intreg partid practic antisemit, din nevoi electorale, schimba peste noapte programul si ridica troite victimelor holocaustului. Un alt partid cu o ideologie afisata umanista, la un alt semnal individual al sefului, trece la conservatori, dupa ce voteaza cu P.S.D.-ul, dar face guvern cu "Alianta". Acelasi atasament se probeaza de catre partidele politice si cand e vorba sa adere la diferite orientari ale grupurilor de partide europene. Acelasi calificat camelionism il arata si acei parlamentari nemultumiti de "ciolanul" distribuit, care devin "independenti", ca anticamera de trecere spre alt partid de guvernamant, in care primeste un "ciolan" mai apetisant.

Aurel Cleja, Bucuresti