Centrele de Excelenta exista doar pe hartie

Noua elevi din zece abia asteapta sa vina sambata, sa scape de scoala. Mai ramane al zecelea - care abia asteapta sambata ca sa mearga la scoala. Acesta este unul dintre cei care urmeaza cursuri

Noua elevi din zece abia asteapta sa vina sambata, sa scape de scoala. Mai ramane al zecelea - care abia asteapta sambata ca sa mearga la scoala. Acesta este unul dintre cei care urmeaza cursuri suplimentare la Centrele de Excelenta pentru elevii supradotati. Tot el este cel care, cu aceeasi constiinciozitate cu care isi sacrifica acum orele de copilarie, poate se va inhama peste 10 sau 15 ani la caruta si ne va trage si pe noi spre niste vremuri mai bune. Din 15 octombrie a.c., de la infiintarea Centrelor de Excelenta, Ministerul Educatiei poarta, ceva mai mult decat pana acum, povara responsabilitatii pentru viitor. Functionand in noua orase, aceste centre urmaresc sa ofere tinerilor cu aptitudini deosebite posibilitatea pregatirii suplimentare, pe termen lung, cu cei mai competenti profesori. Elevii integrati in acest sistem vor fi monitorizati timp de 15 ani si se vor face eforturi pentru gasirea unor locuri de munca, retribuite corespunzator talentului lor si cunostintelor dobandite. Toate acestea au ca scop final stoparea migratiei de inteligenta si valorificarea potentialului tinerilor supradotati in tara. In ciuda intentiilor laudabile, insa, MEC a pus ca de obicei carul inaintea boilor! Infiintate in mare graba, printr-un ordin al ministrului, ca sa dea bine la imagine, centrele exista deocamdata doar pe hartie. Nu au buget, nu au sediu, nu au personalitate juridica proprie ca sa se poata administra, inclusiv financiar. Au, ce-i drept, directori, carora ministerul le-a trantit proiectul in brate si i-a lasat sa se descurce cum stiu. In consecinta, ele functioneaza exclusiv pe baza de munca patriotica din partea cadrelor didactice implicate. Nu numai ca profesorii isi sacrifica sambetele fara a fi platiti, in orele in care altii scot bani buni din meditatii, dar chiar mai scot bani din propriul lor buzunar pentru consumabile. Din acest motiv, in clipa de fata profesorii fac, in cadru, asa-zis, organizat, ceea ce multi faceau, oricum, de ani de zile, din proprie initiativa si tot pe gratis: pregatire pentru olimpiada. Mai mult, pregatirea a demarat doar la materiile care au olimpiade internationale, ca sa ne putem lauda dupa aceea cu grija statului fata de copiii nostri destepti. In conditiile in care dotarea unui singur laborator de fizica ar costa 2 miliarde lei, iar rezultatele Romaniei la concursurile internationale de fizica sau chimie sunt in scadere tocmai din cauza lipsei de instruire practica, nici macar pregatirea care se face acum nu este corespunzatoare. Faptul ca in momentul infiintarii lor era prea tarziu pentru ca centrele sa poata fi incluse in proiectul de buget pe anul in curs, drept pentru care li se vor aloca fonduri si un sediu administrativ abia in 2002, cum argumenteaza MEC, se loveste de o observatie de bun-simt: daca nu pot fi finantate, ce rost avea sa fie infiintate pentru doua luni?!! Pentru 2002 ramane de vazut daca MEC va putea duce la bun sfarsit misiunea pe care si-a asumat-o. Este, de pilda, limpede ca numai din bugetul invatamantului nu se va putea sustine un proiect atat de ambitios, cu atat mai mult cu cat regulamentul de functionare al centrelor promite profesorilor si elevilor, care altfel nu-si iau la timp bursele si salariile, recompense substantiale, in bani, excursii si burse in strainatate. Singura solutie viabila ramane probabil cointeresarea unor mari companii private, care sa ofere sponsorizari si sa primeasca in schimb tineri cu o pregatire de exceptie. Din pacate, intrucat ani la rand calitatea a fost prea putin promovata, se pare ca nici firmele particulare nu sunt dispuse sa investeasca inteligent in succes pe termen lung.