Ce înseamnă parteneriatul civil şi în ce ţări din UE nu se încheie acest acord

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ţara noastră are nevoie de recunoaşterea parteneriatului civil, nu doar pentru cuplurile LGBT, ci şi pentru cuplurile heterosexuale care nu doresc să se căsătorească, dar care fac copii în afara căsătoriei.

Parlamentarii vor lua în discuţie legea parteneriatului civil după referendumul privind definirea familiei din 7-8 octombrie. Cel puţin aşa a promis preşedintele Partidului Social Democrat (PSD), Liviu Dragnea. „După mai multe discuţii, am hotărât ca după acest referendum să se discute acest tip de parteneriat civil, care mie mi se pare firesc, dar nu căsătorie”, a declarat şeful PSD. 

„Legea va acorda partenerilor dreptul la decizii comune în viaţa de cuplu, dreptul la protecţia vieţii private şi a vieţii de cuplu, obigaţia de a-şi acorda asistenţă reciprocă, şi îngrijire şi asistenţă în caz de boală şi drepturi egale procedurale şi statut în toate instanţele şi procedurile administrative precum cuplurile căsătorite”, spun experţii societăţii civile. 

În ceea ce priveşte materia moştenirii sau a pensiei de urmaş, partenerul supravieţuitor este asimilat soţului supravieţuitor având aceleaşi drepturi cu acesta. 

„Dacă este ceva pozitiv în acest referendum, este faptul că partidele politice vor introduce în dezbatere parteneriatele civile. În fapt, şi Curtea Constituţională, în decizia din speţa Coman-Hamilton afirmă că partenerii de acelaşi sex aflaţi într-o relaţie au dreptul la recunoaştere, şi că este necesară adoptarea unui cadru legal pentru reglementarea acestei relaţii de familie”, a declarat, pentru „Adevărul”, Csaba Asztalos, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), organism care a iniţiat, la rândul său, un proiect privind recunoaşterea parteneriatului civil în România. 

Parteneriatul civil răspunde unor realităţi sociale

„Legea parteneriatului civil, indiferent că vorbim de un parteneriat încheiat între persoane de acelaşi sex sau nu, răspunde unor realităţi sociale. Foarte mulţi cetăţeni aleg să nu încheie o căsătorie, şi nu dispun de instrumentele juridice pentru a-şi reglementa acest statut social. Astăzi, aproape o treime dintre copii care se nasc în România, se nasc în afara căsătoriei. Aceasta este realitatea socială la care această lege răspunde”, a completat oficialul.

Este nedrept ca bunurile dobândite în comun în timpul unei relaţii de zece ani să nu intre sub un regim de comuniune, spune şi avocatul Adrian Cuculis.

„În sine, legea vine să răspundă unor realităţi sociale, cum este cazul concubinilor, care erau cumva discriminaţi, ei nebeneficiind de drepturile pe care le are un cuplu căsătorit.. Juridic vorbind, nu va fi o mare diferenţă între căsătorie şi parteneriatul civil. Oarecum, sunt aduse pe acelaşi plan de egalitate concubinajul, căsătoriile şi parteneriatele civile între persoane de acelaşi sex”, arată avocatul. Reprezentanţii societăţii civile sunt, totuşi, sceptici cu privire la momentul în care discuţia legată de parteneriatele civile apare, din nou, în spaţiul public. 

„În primul rând, într-o ţară europeană în anul 2018 să-ţi fie îngreunat accesul la drepturi civile este inadmisibil. Ultimele sondaje arătau că peste 800.000 de români trăiesc în astfel de relaţii consensuale, iar o treime dintre copii se nasc în cuplurile necăsătorite. Parteneriatul civil este o stare de fapt şi nu o invenţie a Uniunii Europene. Este nevoie ca aceşti oameni să aibă dreptul la moştenire, la asistenţă medicală. Vorbim de o schimbare de paradigmă, cum trăiesc de facto oamenii în România, şi vorbim de alegerea lor personală, de modul în care aleg să-şi oficializeze viaţa de cuplu”, a declarat pentru „Adevărul”, deputatul independent, Oana Bîzgan, iniţiatoarea unui proiect legislativ pe tema parteneriatului civil.

„Discuţia despre parteneriatul civil poate să fie un os aruncat pentru a linişti o parte din populaţie care are o problemă cu faptul că principiile democratice sunt încălcate fără nicio jenă. Asta în contextul în care suntem printre ultimele ţări care nu au aşa ceva. Este important ca orice om din România să beneficieze în relaţiile de cuplu de aceleaşi drepturi ca orice alt om. Este esenţial, dacă partenerul sau partenera se află în spital, să poată decide, la fel şi în cazuri legate de moştenire”, a arătat Andreea Bragă, directorul executiv al Centrului FILIA. 

„Ne-am căsătorit cu paşaportul în Danemarca”

Parteneriatul civil ar fi benefic pentru Andrei şi David, doi tineri de 31 de ani care lucrează într-o multinaţională din Timişoara. S-au căsătorit în Danemarca în noiembrie 2017, având asupra lor doar paşapoartele şi certificatul de divorţ al lui David care, până în acel an, a fost însurat. Iniţial îşi doreau să se căsătorească în Germania, unde s-au şi cunoscut, dar birocraţia prea excesivă i-a determinat să caute o alternativă. Iar soluţia cea mai bună, povesteşte Andrei, a fost Danemarca. 

„În primul rând, nu aş mai fi stresat cu permisul de şedere al soţului meu. David va putea să primească cetăţenie română abia după şapte ani. Înţeleg că prin parteneriatul civil nu putem adopta copii. Nici pe la bănci nu ştiu dacă ne va ajuta, doar eu pot face acum credite sau carduri de cumpărături. Momentan, nu ne gândim să plecăm în străinătate, colegii noştri ştiu că suntem căsătoriţi, la fel şi şefii noştri direcţi. Nu mă mai feresc, dacă se ajunge la o discuţie despre căsătorie, aşa cum făceam înainte, acum admit că am un soţ şi el (David - n.r.) la fel”, a povestit Andrei pentru „Adevărul”. 

În schimb, timişoreanul susţine că deşi apropiaţii şi familia ştiu că sunt căsătoriţi, nu se manifestă în public. „Înţeleg că trăim într-o ţară în care se pune accent pe tradiţii. Nu ne ţinem de mână, nu ne sărutăm, decât noaptea, după colţuri, când vedem că nu e nimeni pe stradă. Dacă, spre exemplu, ne-am muta în Ungaria, unde a fost modificată constituţia, căsătoria noastră ar fi automat acceptată ca uniune civilă pentru că au recunoscut parteneriatul civil”, a mai spus tânărul. 

Cum este în străinătate 

Alte state au tradiţie în recunoaşterea parteneriatului civil. Spre exemplu, în Austria legislaţia cu privire la proprietatea matrimonială se aplică şi parteneriatelor civile înregistrate. În 2015, în Austria existau 368 de parteneriate înregistrate. În Belgia, parteneriatul civil este deschis atât cuplurilor de acelaşi sex, cât şi cuplurilor de sexe diferite. 

Potrivit legislaţiei belgiene, fiecare partener îşi păstrează bunurile a căror proprietate o poate dovedi. Totodată, conform legislaţiei, pentru fiecare datorie contractată de unul dintre partenerii înregistraţi în scopul coabitării, celălalt partener este răspunzător de asemenea, în solidar şi personal. În momentul decesului unuia dintre parteneri, partenerul supravieţuitor devine moştenitor. 

Croaţia a adoptat o lege privind parteneriatul civil doar pentru persoane de acelaşi sex în 2014, care sunt nevoite să se prezinte în faţa ofiţerului de stare civilă. 

Pe de altă parte, Danemarca a înregistrat în 1989 parteneriatul înregistrat, care se supune acelorlaşi prevederi care se aplică în cazul căsătoriei sau divorţului. Începând cu 2016, Estonia a adoptat o lege privind parteneriatul civil, lege care se aplică atât cuplurilor homosexuale, cât şi cuplurilor cu persoane de acelaşi sex, uniunea încheindu-se printr-un contract semnat la notar.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite