Ce-au avut de n-au pierdut finalistele din România la Capitală Culturală Europeană 2021. Subiectul romilor, reproşat discret

Juriul de experţi a prezentat argumentele în baza cărora au decis ca Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Baia Mare să fie oraşele româneşti calificate în finala competiţiei pentru titulatura de Capitală Culturală Europeană 2021.

Într-un raport dat publicităţii pe site-ul Comisiei Europene, experţii au făcut o analiză critică a dosarelor tuturor celor 14 oraşe din România înscrise în competiţie. Cele patru finaliste alese vor trebui să-şi revizuiască dosarele până pe 12 august 2016, urmând ca oraşul câştigător din România să fie anunţat pe 16 septembrie.  

Clujul a convins cu sintagma "East of West"

Cluj-Napoca a fost acceptată între cele patru finaliste pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021 datorită conceptului prin care şi-a propus să redefinească perspectivele şi valorile europene. Juriul spune în motivare că a mai apreciat şi onestitatea cu care a fost abordată integrarea comunităţii rome din oraş.

Pe de altă parte, juriul format din 12 experţii europeni recomandă echipei de proiect de la Cluj să acorde o atenţie mai mare parteneriatelor internaţionale şi să prezinte proiecte concrete. Comisia a mai notat puterea conceptului-stindard al Clujului, „East of West“, în context actual. În acelaşi timp, juriul a atras atenţia că legăturile cu Vestul sunt prea puţin vizibile în proiectele propuse.

„Am gândit strategic cele două faze ala candidaturii; în prima ne-am preocupat să punem la punct un concept puternic, coerent, reprezentativ, care să transmită cât mai mult din povestea Clujului, ceea ce a şi fost evidenţiat. A fost alegerea noastră să ne concentrăm pe conţinutul cultural şi artistic în etapa a doua; vor fi 20 de pagini în plus la dosar, în care vom detalia toate aceste proiecte“, a explicat, pentru „Adevărul“, Florin Moroşanu, preşedintele Asociaţiei Cluj Capitală Culturală Europeană 2021.

Abordarea integrării în viaţa oraşului a comunităţii de romi, semnalată ca deficitară în repetate rânduri de activişti şi organizaţii civice, a fost apreciată de juriu pentru onestitate. Echipa admite că romii sunt priviţi în continuare de majoritate cu neîncredere, „ca personaje exotice şi nu «români propriu-zis»“, notează experţii. „Scopul unei Capitale Culturale este să schimbe acest punct de vedere al majorităţii şi să depăşească faza concentrării pe aspectelee folclorice ale comunităţii Roma“, se arată în raport.

Juriul notează pozitiv iniţiative precum proiectul de traduceri multilingve, bugetarea participativă, Cluj Media City şi Academia Schimbării, dar cere o explorare mai aprofundată.

Baia Mare a cucerit cu mitul lui Dracula

Angajamentul municipalităţii din Baia Mare de a pune în practică toate ideile din aplicaţie, chiar dacă oraşul nu va câştiga titlul, este unul din pricipalele aspecte remarcate de juriu cu privire la candidatura oraşului Baia-Mare. Oraşul are sloganul „Cultură găzduirii / The Culture of Hosting“.

Ideea unui „card cultural multipass“ este văzut ca o inovaţie care răspunde provocărilor actuale cu care se confruntă sectorul cultural la nivel european. Este privită ca inovativă şi accepţiunea liderului echipei de proiect ca „translator, facilitator şi mediator“, dar juriul cere o viziune artistică avizată şi mai aprofundată a candidaturii.
Ideea repunerii în valoare a moştenirii „coloniei artistice“ de la Baia-Mare, apărută acum 125 de ani, este văzută ca una foarte interesantă, dar care trebuie corelată cu tendinţele artistice contemporane, notează juriul.

Transformarea fostei uzine Cuprom în centru artistic este văzută ca o idee interesantă, dar necesită asigurări că situl nu mai păstrează elemente toxice şi că poate fi reabilitat până în 2021. „Panel-ul“ notează ca îndrăzneaţă şi ambiţioasă ideea de a crea mai multe joburi în sectorul economiei creative (domeniu în care ar exista în prezent circa 10.000 din cele 58.000 de joburi din oraş), dar cer detalii concrete despre cum se va întâmpla acest lucru.

Specialiştii descriu ca „hazlie“ abordarea mitului Dracula şi se declară mai preocupaţi de decizii mai recente ale municipalităţii, care pot afecta brandul oraşului de CCE. Referirea este probabil la zidul ridicat de primărie în 2011, pentru a separa două blocuri cu locuinţe sociale locuite în special de romi de restul comunităţii.
 

Timişoara, apreciată pentru sinceritate

Festivalul Plai, unul dintre evenimentele culturale promovate de Timişoara FOTO timisoara2021.ro

Din partea referitoare la Timişoara reiese că proiectul „Luminează oraşul prin tine“ a fost apreciat de juriul european pentru că a pus accentul pe reînvierea spiritului cultural şi social din perioada interbelică, atunci când etnia era irelevantă şi conta mai mult multiculturalitatea. Timişoara a fost trimisă în finală şi pentru sinceritatea cu care a reliefat minusurile cu care se confruntă oraşul.

„Suntem recunoscuţi ca oraşul Revoluţiei şi pentru dezvoltarea industriei automotive şi IT-ului, însă pe plan cultural ne lipseşte vizibilitatea constantă. Oamenii trebuie să înveţe să iasă din nou în spaţiul public, să se exprime, artiştii să fie mai prezenţi pe străzi, pieţe şi parcuri. Faptul că noi spunem aceste lucruri, că ne lipseşte asta şi că vrem să îmbunătăţim, a fost apreciat“, a declarat Simona Neumann, directorul Asociaţiei Timişoara Capitala Culturală Europeană.

Dosarul Timişoarei a primit aprecieri şi pentru conceptul coerent. Juriul a considerat că programul artistic se corelează cu necesităţile identificate ca fiind urgenţe culturale ale oraşului. Comisia a apreciat, de asemenea, că există sprijin politic în spatele proiectului şi că asociaţia s-a apucat din timp de elaborarea dosarului de candidatură. Timişoara a mai câştigat şi datorită faptului că, la conceperea candidaturii, au participat oameni din societatea civilă, din sfera culturală, din organizaţii non-guvernametale.

„Din punctul nostru de vedere, este un raport foarte bun. E un instrument pe care noi îl vom folosi în vederea elaborării dosarului final de candidatură. Se referă strict la dosarul nostru şi ce anume trebuie să îmbunătăţim. Juriul notează părţile bune ale dosarului şi face recomandări unde este nevoie de îmbunătăţiri“, a explicat Simona Neumann.

Juriul a mai apreciat că Timişoara are intenţia să lucreze cu alte oraşe candidate, cum ar fi Arad, dar şi cu Novi Sad. „Ni s-a recomandat să nu existe o asociaţie în care să se intre oricum, ci să fie mult mai stricte criteriile de selecţie. Suntem o organizaţie independentă care are susţinere“, a mai spus Neumann. (Ştefan Both)

Integrarea romilor la Bucureşti, o problemă

Comisia de experţi europeni a menţionat printre punctele forte ale proiectului Bucureştiului analiza contextului oraşului şi modul în care au fost prezentate provocările culturale pe care Bucureştiul le are de înfruntat: criza de identitate a oraşului, memoria blocată în trecut şi rolul neclar pe care îl are în Europa.

„Această abordare deschisă şi auto-critică la evaluarea strategică a oraşului, înainte de programul de dezvoltare, a fost apreciată de grup“, după cum se arată în evaluarea realizată de cei de la Comisia Europeană.  
Trebuie finalizată strategia culturală

În ceea ce priveşte punctele slabe ale candidaturii Bucureştiului, se specifică faptul că, până în acest moment, nu a fost finalizată strategia cultură pentru Bucureşti, iar acest lucru mai poate fi acceptat doar în acest stadiu al proiectului. Strategia culturală a Bucureştiului trebuie să ia şi avizul final din partea Consiliului General al Primăriei Bucureşti pentru selecţia finală a proiectelor. Fără aviz, candidatura Bucureştiului va fi descalificată.

De asemenea, juriul susţine că, pentru următoarele etape, sunt câteva aspecte de care ar trebui să se ţină cont. „Juriul ar dori să vadă mai multe perspective şi profunzime în faza a doua, dar şi rolul instituţiilor culturale majore din oraş. De asemenea, juriul a salutat recunoaşterea importanţei schimbării memoriei blocate a oraşului şi speră să vadă în programul final mai multe proiecte pe această temă, dar şi modul în care vor fi comunicate pe plan internaţional“, se mai arată în documentul publicat de Comisia Europeană.

Totodată, juriul nu a fost foarte convins nici de gradul de consultare cu cetăţenii din afara sectorului cultural independent şi susţine că pentru un oraş de mărimea Bucureştiului resursele sunt destul de limitate şi implicare diferitelor comunităţi etnice în consultare este destul de restrânsă, romii fiind pe lista comunităţilor despre care juriul spune că nu se vorbeşte mult în proiectul Bucureştiului. (Cristina Răduţă)
 

Primarul Iaşiului, obraznic cu juriul european

Iaşiul este cel mai răsunător nume din lista oraşelor româneşti ale căror candidaturi la titulatura Capitala Europeană a Culturii 2021 au fost respinse. Juriul a considerat în neregulă faptul că 250 din cele 342 de proiecte menţionate în dosarul Capitalei Moldovei se află în derulare şi au deja bugete. Experţii europeni au mai constatat că proiectul general al Iaşiului a eşuat să explice chiar sintagma „Interfaţa răsăriteană a culturii europene“, propusă drept motto. Printre obiectivele principale ale Iaşiului s-a numărat „construirea“ unei punţi culturale cu oraşele cele mai reprezentative din Ucraina şi Republica Moldova, Cernăuţi şi Chişinău.

„Juriul a fost dezamăgit de faptul că nu a avut oportunitatea de a-i asculta pe re-prezentanţii oraşelor partenere“, se arată în motivarea respingerii dosarului. Cei de la Comisia Europeană mai spun că nu au fost informaţi cu privire la angajamentele financiare şi de management pentru această cola¬borare. Comisia de analiză a mai sesizat că proiectul Iaşiului a fost mai puţin deschis spre artă contemporană, inovaţie şi avangardă şi că n-a fost clar cât de mult s-a regăsit în proiectul final opinia populaţiei şi a operatorilor culturali.

În replică, oficialii de la Iaşi acuză interese ascunse. „Nu stă istoria acestui oraş la îndemâna unor cetăţeni care nu au ştiut să poziţioneze Iaşiul pe harta României. Nu mai vorbesc de harta Europei“, a spus Mihai Chirica (foto sus), primarul interimar din Iaşi. (Ionuţ Benea)

Critici discrete la „dimensiunea europeană“

Experţii prezintă la finalul raportului câteva concluzii generale şi subliniază că dimensiunea europeană este mult „sub-dezvoltată“ în cadrul aplicaţiilor. Specialiştii europeni aşteaptă ca oraşele candidate să-şi deschidă orizontul şi să nu se poziţioneze doar în context local sau naţional, să realizeze proiecte mai ample cu parteneri europeni şi internaţionali. „Dimensiunea europeană presupune în egală măsură o concentrare pe lărgirea înţelegerii şi conştinetizării de către cetăţenii oraşului a diversităţii culturilor europene şi pe realizarea de legături, prin proiecte culturale şi de alt gen, cu cetăţeni din alte ţări“, se arată în raporul final.