Cât de (ne)pregătiți suntem pentru marele cutremur

Noul ghid pentru situații de criză este adaptat timpurilor actuale și învață populația cum să-și pregătească telefonul pentru o situație de urgență, cum să-și facă un plan de criză și unde am putea să ne refugiem din calea pericolelor în cazul în care trebuie să părăsim locuința.

FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC) împreună cu Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), Directoratul Național de Securitate Cibernetică și Ministerul Apărării Naționale au lansat, în acest weekend, un nou ghid pentru situații de criză. Acesta va fi distribuit în format fizic îndeosebi populaţiei din zona rurală unde nu se accesează ușor partea online, însă documentul se află și pe site-ul fiipregătit.ro.

Potrivit ghidului, un dezastru natural, atac cibernetic, război sau criză financiară, evenimente care se manifestă în permanență la nivel global, pot afecta în mod direct sau indirect, prin consecinţele produse, şi ţara noastră. Rolul acestei broșuri este preventiv, prezintă modalitățile prin care ne putem pregăti pentru o situație de criză și ne învață ce trebuie să facem într-o situație de criză sau care are potențialul de a evolua către un astfel de eveniment.

Cum să ne pregătim pentru o situație de criză

„Dacă suntem pregătiți, astfel de incidente negative nu ne vor lua prin surprindere, vom ști cum să acționăm pentru a păstra societatea funcțională chiar și în cele mai dificile condiții. Ghidul definește criza ca unul sau mai multe evenimente care se derulează în același timp (precum dezastre naturale, tehnologice, atacuri cibernetice, instabilitate financiară sau energetică, destabilizarea ordinii publice etc.), pot bloca temporar funcționarea statului și care pun în pericol viața, sănătatea sau integritatea fizică a unei părți mari a populației“, se arată în prezentarea oficială a ghidului de criză.

De aceea, spun autoritățile, este bine să stabilim un loc de întâlnire principal și unul de rezervă pentru familie în caz de dezastru.

În același timp, trebuie să planificăm unde am putea să ne refugiem din calea pericolelor în cazul în care trebuie să părăsim locuința (pot fi rude, prieteni, cunoștințe sau alte locuri de cazare).

„Notează-ți cele mai apropiate adăposturi de protecție civilă de locuința ta sau de zonele în care petreci mare parte a zilei (o listă completă o poți găsi pe site-ul www.igsu.ro); stabilește rutele pe care o să le folosești pentru a evacua clădirea, cartierul sau orașul. Desemnarea unor rute de rezervă este de asemenea recomandată. Stabilește un contact de urgență și asigură-te că toți apropiații tăi îl știu – acesta poate fi inclusiv un canal de comunicare de rezervă cu familia ta. Notează adrese și numere de telefon importante (doctor, gradiniță, școală, loc de muncă, domiciliu, reședință) pentru situația în care telefonul nu funcționează sau rămâne fără baterie“, ne sfătuiesc experții în protecție civilă.

Obiecte care trebuie pregătite din timp

De asemenea, ar trebui să avem puse deoparte mai multe produse esențiale: apă (cel puțin 4 litri de apă/persoană/zi); articole de igienă precum: hârtie igienică, dezinfectant, saci de gunoi, săpun, șampon, pastă de dinți etc.; alimente compacte și ușoare, care nu necesită răcire, fierbere ori coacere; documente (C.I., carnete de asigurări medicale, copii certificat de naștere) și bani; aparte utile (radio, lanternă și baterii de schimb, fluier); kit de urgență (un telefon mobil, o cartelă telefonică, cablu și un acumulator extern suplimentar); obiecte medicale (medicamente, trusă de prim-ajutor) și alte obiecte, precum: hărți fizice, cuțit utilitar, îmbrăcăminte, rucsac și chei de rezervă.

Ghidul ne mai învață să fim atenți la obiectele din jur și să învățăm să le folosim. Astfel, într-un caz de urgență, este bine să știm să folosim stingătorul de incendiu și cum să oprim alimentarea surselor de apă, gaz și electricitate. Cursurile de prim-ajutor sunt și ele esențiale în astfel de situații, deoarece este util să știm ce să facem în caz de arsuri, stop cardiac, electrocutare etc.

De asemenea, se recomandă să cunoaștem semnificația semnalelor transmise de sistemul național de alertare. Alarma la dezastre constă în 5 sunete lungi (16 secunde) cu pauze între ele de 10 secunde, pre-alarmarea aeriană constă în 3 sunete de 32 de secunde, cu pauze de 12 secunde, alarma aeriană se identifică prin 15 sunete scurte (4 secunde), cu pauze scurte, de 4 secunde și încetarea alarmei se poate auzi ca un sunet prelung continuu, cu o durată de 2 minute.

Ce să nu facem imediat după cutremur

„De exemplu, după un cutremur, imediat, sfatul nostru este folosirea telefonului cât mai puţin şi numai pentru lucruri urgente. Nu sărim toţi în maşini şi plecăm fiindcă blocăm drumurile pentru echipele de salvare“, atrage atenția șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat.

Primul lucru pe care ar trebui să-l facem este să ne verificăm vecinii, să-i verificăm pe cei care stau lângă noi şi să-i ajutăm. Cel care este în comunitate este primul care acordă primul ajutor vecinului până vin autorităţile cu echipele de intervenţie, a mai explicat oficialul.

„Dacă este în timpul zilei, copilul este la şcoală, un membru de familie este la locul de muncă într-un loc, celălalt la celălalt loc de muncă, vor trebui să ştie unde se vor întâlni, să stabilească în caz de noi vom avea punctul de întâlnire la locaţia cutare“, a mai transmis Raed Arafat.

Dezinformarea

Experții susțin că, într-o situație de criză, zvonurile şi informațiile false se răspândesc foarte rapid, în anumite cazuri fiind amplificate de state sau organizații ostile României, cu scopul de a crea panică, de a perturba intervenția autorităților şi a destabiliza societatea. Un studiu arată că informațiile false sunt partajate cu 70% mai rapid decât cele reale, în general pentru că sunt şocante sau surprinzătoare. De aceea, ghidul recomandă urmărirea canalelor de informare oficiale, precum site-urile instituțiilor sau paginile oficiale ale acestora de pe rețelele de socializare. În același timp, trebuie să rămânem calmi la zvonurile alarmiste, deoarece autoritățile vor informa printr-un mesaj RO-ALERT atunci când există un risc iminent de producere a unei crize.

Documentul mai avertizează că informațiile trebuie întotdeauna verificate, chiar dacă sunt primite de la apropiați. „Dacă informația îți creează teamă, revoltă sau furie, cel mai probabil este creată special cu acest scop“, se arată în broșură.

Fraudele în situații de criză

Sub nicio formă nu trebuie să oferiți informații financiare sau date personale, despre domiciliu sau bunuri decât unor persoane avizate și trebuie să țineți cont că funcționarii publici nu vor solicita niciodată bani sau bunuri de valoare. „Donațiile pentru sprijinirea efortului de revenire la normalitate şi ajutorarea unor persoane aflate în situații deosebite se vor colecta doar prin platforme dedicate, despre care autoritățile vor informa din timp“, mai spun specialiștii.