Caldararii si-au etalat cravetile de aur si limuzinele cu numere de smecheri: GUV, SEN, SPP

Are un zambet de un sfert de kilogram de aur. Emil Bita e capetenia caldararilor din Buzescu. Lumea il stie de Boby bogatu'. Are 40 de ani si tot atatea kile de "goldean" in vistieria de acasa. A

Are un zambet de un sfert de kilogram de aur. Emil Bita e capetenia caldararilor din Buzescu. Lumea il stie de Boby bogatu'. Are 40 de ani si tot atatea kile de "goldean" in vistieria de acasa. A venit la Costesti doar cu strictul necesar: 4 kg de aur si platina in bratari, lanturi si ghiuluri. Plus maselele de 24 de karate. Ieri, de Sf. Maria Mica, cateva sute de caldarari s-au strans la Costesti-Valcea. Au venit cu o parte din tezaur - diamante, rubine, platina si cateva sute de kilograme de cocosei. Boby de la Buzescu e in top: are vreo 7 lanturi in jurul gatului. ala mai subtire e cat doua degete. De ele sunt prinse medalioane - o soparla de o palma ("ca-s alunecos pentru dusmani"), chipul lui Iisus Hristos care-i acopera buricul ("ca-s ala crestinu") si un peste copiat dupa momelele de dat la stiuca ("ca la viata mea am vandut si femei"). Are bratari de la incheietura pana la cot. Ghiulurile sunt atat de groase, incat nu poate sa lipeasca degetul. Dar piesa de rezistenta este cravata. Asta e toata din aur. Ba are si nodul lucrat din lita de 24 de karate. Cravata care-i ajunge pana la porthart are si model: o chestie gen gratii din aur alb pusa pe aur galben. Boby zice ca si-a facut avere din neferoase. Acum sta cu picioarele intr-o balega, vorbeste la mobil cu un procuror si infuleca dintr-un picior de porc. Cand grasimea i se scurge pe tezaurul de la gat, isi aminteste de casa: "Am vazut odata, la iesirea din Sf. Gheorghe, un hotel d'ala bengosu. Am ajuns la Buzescu si mi-am daramat casa. Mi-am facut la loc hotelul ala de mi-a luat ochii. Nu stiu cate camere are, ca n-am intrat in toate. Acolo stau eu cu nevasta si cu ala micu". Dealul Costestiului s-a structurat in acest an in functie de avere. Jos - trogloditii, pe coama - elita. In vale se asculta muzica la casetofonul Daciei. Meniul aici este porumbul si ciorba. Un grup din Sintesti, venit cu papucul de carat fier vechi, e conectat la manele: "Toate fetele se misca din motor/Sa facem in ciuda dusmanilor tiganilor". Mai sus, cativa caldarari din Iasi se uita cu scarba la manelisti. Tiganii din Grajduri se vaita ca n-au putut da ciuda la neam - au uitat acasa laptop-ul si calculatorul. Au insa taraful care baga dedicatii in buza protapului. Mai au si lanturi de platina pe care si le zangane atunci cand toarna ulei peste gainile puse la gratar. Sus, elita acopera vacarmul cu un taraf arvunit din zona si montat la boxe de concert. Langa orchestra, e parc de limuzine. Toate au numere cu terminatii "de smecher": SEN, VIP, GUV, SPP, USD sau MAF. Numar de SPP are si un caldarar amarastean, care irita pe cei prezenti cand isi parcheaza Oltcitul printre Mercedesuri si BMW-uri. Gura targului e rupta de unul din Galati, care isi aduce in hartoapele targului o Toyota Sport cu numar de Irlanda. Proprietarul zice ca nu mai are aur pe el, ca a dat 50.000 de lire pe bolid. Multi vin la Costesti cu steagul Romaniei pus pe parbriz. Unul dintre ei a incurcat tricolorul cu steagul scuderiei Ferrari (rosu-galben). La mijlocul dealului si-au facut loc casele regala si imperiala. Jos e Iulian Intaiu, deasupra Cioaba al Treilea. Au corturi mari cu saloane de primire (dotate cu persane si masute de abanos), care se vad ca palatele printre corturile de munte pe care sunt asezate carpete cu Harap Alb si "Rapirea din Serai", in care doarme caldarimea. Cioaba povesteste ca e dezamagit fiindca sarbatoarea de la Costesti a fost furata de altii - se uita la neam si spune ca cei mai multi nu sunt oamenii lui: sunt argintari si ursari. In jurul lui, sfetnicii incearca sa-l imbarbateze: Cioaba e cel mai smecher si n-are aur, dar are costum pagubos. Imparatul Iulian are porniri belicoase. Spune ca vrea sa faca stabor national sa-i prinda pe aia care au facut Caritasul tiganesc. Oamenii lui au pierdut la joc aproape o tona de aur. Cioaba isi aminteste nostalgic ca "fenomenul Costesti" a aparut prin '70. Cu familia lui, iesea aici la picnic sa sarbatoreasca Sf. Maria Mica. "De atunci, numarul nostru s-a ingrosat si a devenit o sarbatoare de neam. Acum vin altii sa se distreze, iar romanii vin sa se uite ca la expozitie. Asa ca ne gandim sa mutam sarbatoarea asta de aici".