Boala cumplită care l-a ucis pe Rudel Obreja. Este greu de diagnosticat în faze incipiente: „Celulele pocnesc precum boabele de pocorn“
0Rudel Obreja a murit, duminică, la vârsta de 57 de ani, după ce în ultima vreme s-a luptat cu o boală cumplită. Este vorba despre cancer de pancreas în stadiu terminal. Acesta este printre cele mai agresive forme de cancer, cu o rată a mortalităţii extrem de ridicată.
Rudel Obreja, condamnat la 5 ani cu executare în ”Dosarul Gala Bute”, a cerut judecătorilor în vara anului trecut să-l lase să se trateze în libertate.
Viorel Plosca, vicepreședinte al Ligii Profesioniste de Box, a dezvăluit pentru stirileprotv.ro, despre boala grea cu care Rudel Obreja se lupta. ”Suferea de cancer de pancreas în fază terminală, o boală destul de cruntă și a murit acasă la București. Eram foarte apropiați, un om cu coloană vertebrală, un mare caracter de om, cuvintele sunt de prisos ca să vi-l descriu”.
Cancerul de pancreas este adesea numit „ucigaşul tăcut“ pentru că, la debutul bolii, simptomele lui vin şi trec. Icterul, durerile abdominale şi modificări ale tranzitului intestinal se numără printre semnele prezenţei cancerului de pancreas. Specialiştii apreciază că, în următorul deceniu această boală va secera din ce în ce mai multe vieţi, depăşind rata de mortalitate prin cancer de sân.
Boala este adesea greu de diagnosticat înainte de răspândirea în tot corpul întrucât simptomele sale sunt vagi. Experţii sunt îngrijoraţi întrucât din această pricină tot mai mulţi pacienţi vor fi seceraţi de boală în următorul deceniu. În Marea Britanie, de exemplu, proporţia pacienţilor care vor muri în urma cancerului pancreatic va creşte cu 28% în 2026, comparativ cu 2014, scrie theindependent.co.uk.
Singura cale de tratament este operaţia de îndepărtare a tumorii. Însă, în 92% din cazuri cancerul nu este depsitat din vreme pentru a se mai putea face operaţia, fapt care duce la o rată mică de supravieţuire comparativ cu alte forme de cancer.
Iată câteva dintre cel mai des întâlnite semne:
Durerile abdominale. Pancreasul este un organ bine ascuns în interiorul abdomenului şi unul dintre semnele cancerului este durerea de burtă care vine şi trece sau care iradiază către spate. Uneori, durerea se intensifică în momentul în care ce stăm întinşi după masă.
Pierdere în greutate inexplicabilă şi pierderea apetitului. Scăderea în greutate fără motiv este adesea semnul unei boli grave aşa cum este şi cancerul de pancreas. Pierderea în greutate în cazul acestui tip de cancer se explică prin faptul că pancreasul joacă un rol important în cadrul sistemului digestiv, rol care este deturnat de prezenţa bolii, astfel că hrana nu poate fi absorbită în mod firesc în organism.
Indigestia. Este un simptom al cancerului de pancreas, dar multe alte semne nu au legătură cu boala, astfel că medicilor le este dificilă punerea diagnosticului.
Dificultate la înghiţire. Unele persoane care au cancer de pancreas au şi această dificultate la înghiţire ca şi când ar avea bucăţi de hrană rămase blocate în gât, precum şi tuse persistentă.
Greaţă. Cancerul de pancreas duce la vomă şi o stare general de rău.
Coloraţia galbenă a pielii (icterul). Acesta este un simptom posibil de cancer de pancreas, mai ales în cazul în care tumoarea se localizează la nivelul capului pancreasului, când se produce comprimarea căii biliare principale.
Chiar dacă testele de sânge ar putea detecta într-o zi cancerul pancreatic într-un stadiu incipient, tratamentul ar trebui să îmbunătăţească se mult pentru ca pacienţii să se poată face bine. Spre deosebire de alte tipuri de cancer care sunt vindecabile dacă sunt depistate din vreme, cancerul de pancreas ajunge să dea repede metastaze. „Celulele pocnesc precum boabele de popcorn“ spunea Otis Brawley, medic-şef şi cercetător ştiinţific la American Cancer Society.
Cancerul pancreatic este mai frecvent întâlnit la persoanele cu vârsta peste 50 de ani, mai ales la fumători, care au un risc dublu de a face această boală. Consumul de alcool şi dieta bogată în grăsimi, prăjeli şi în afumături sunt alţi factori implicaţi în apariţia tumorii pancreatice. De asemenea, sunt mai expuşi cei care au în familie cazuri de cancer de pancreas şi persoanele diagnosticate cu pancreatită cronică (inflamaţie de durată a pancreasului) şi cu diabet zaharat de tip I sau II.