Bistriţa:Nostalgia vechilor nume a străzilor bistriţene

Stalin, Molotov, Carol al II-lea sunt câteva din personalităţile care în vechime au dat numele unor străzi din Bistriţa, alături de alte denumiri pe care nostalgicii ar fi curioşi să le regăsească

De ce străzile se numesc cum se numesc? În nomenclatorul străzilor Bistriţei din 1934, găsim frecvent denumiri ale unor bresle meşteşugăreşti (Tâmplarilor, Cojocarilor, Croitorilor, Ciobotarilor) dar şi a câtorva personalităţi regale. Cele mai ciudate denumiri din perioada respectivă sunt Strada Paielor pentru Strada Toamnei de azi, Strada Orfanilor devenită Victor Babeş şi Strada Strigoilor, căreia i se mai spunea şi „Ulicioara iazului vrăjit”. Actualul Bulevard Decebal se numea pe vremuri Piaţa Târgul de Vite pentru că aici se desfăşura... târgul de vite. Actuala Gheorghe Şincai se numea în '34 Strada Spitalului, Spitalgasse în germană, iar Nicolae Titulescu era Strada Ungurească, denumirea nemţească fiind Ungurgasse.      

Cele mai vechi denumiri păstrate

Strada Gării, Strada Năsăudului, Piaţa Morii, Piaţa Mică, Strada Parcului Strada Strâmbă şi Strada Împăratul Traian sunt denumirile de străzi care se păstrează din 1934. Dintre acestea, unele străzi nu şi-au aschimbat nici măcar o dată numele, în timp ce altele au fost botezate de câte trei-patru ori pentru a se reveni la denumirea iniţială. Directorul Arhivelor Naţionale Bistriţa, Ioan Mureşan,  spune că formalităţile de redenumire a străzilor sunt foarte scumpe, iar cei mai afectaţi sunt oamenii şi firmele care locuiesc sau au sediul acolo. „Firmele trebuie să îşi schimbe antetul pe toate documentele, iar oamenii trebuie să-şi schimbe buletinele, paşapoartele, tot. Şi banii pentru un paşaport nou nu sunt chiar de ici de colo”, explică el. 

Personalităţi „detronate”

Dacă în anii '40 abundă denumirile de străzi date după personalităţi regale precum Regele Carol I, Principesa Mărioara (actuala Traian Banciu) şi Regele Mihai (Bulevardul Independenţei de azi), în anii '50 predominau nume consacrate de provenienţă sovietică sau socialistă. Astfel, Piaţa Centrală se numea Piaţa Stalin, Bulevardul Independenţei se numea Gheorghe Gheorghiu- Dej, Strada Dornei se numea Malinoski. Directorul Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud spune că există o practică în a schimba numele străzilor în funcţie de regimul politic şi de cine se află la putere, dar că este preferabil să se utilizeze doar numele unor personalităţi general valabile, cum sunt cele literare.
 
Scrisori pe adrese din 1934

Un angajat al firmei de curierat „Curiero”, filiala Bistriţa, ne-a dezvăluit că a fost pus în situaţia să ducă un plic pe strada Regele Ferdinand. „L-a trimis înapoi, pentru că am zis că nu este strada asta în Bistriţa”, a spus el. De fapt, Regele Ferdinand se numea, în 1934, Piaţa Centrală. Tot în 1934, denumirea săsească a străzii era „Marktplatz”, nume care se păstrează şi azi pe o plăcuţă metalică amplasată de curând.