Banii din Fondul pentru imaginea externa a Romaniei - tocati aiurea in Romania

Aproximativ 270 de miliarde de lei, adica 8,5 milioane de dolari. Atat a cheltuit Guvernul, intr-un an si jumatate, pentru imaginea externa a Romaniei. Cu toate acestea, acum cateva zile, ambasadorul

Aproximativ 270 de miliarde de lei, adica 8,5 milioane de dolari. Atat a cheltuit Guvernul, intr-un an si jumatate, pentru imaginea externa a Romaniei. Cu toate acestea, acum cateva zile, ambasadorul UE la Bucuresti, Jonathan Scheele, facea o constatare amara: "In strainatate, marca Romaniei este "Necunoscut". Cetatenii Europei nu stiu nimic despre Romania, in afara de faptul ca este plina de caini vagabonzi, ca are probleme grave de mediu si ca furnizeaza imigranti ilegali". Declaratia demnitarului european, bazata poate pe o perceptie partiala a realitatii, vine in totala contradictie cu obsesia autoritatilor romane pentru "imaginea Romaniei in lume". Prin urmare, am inventariat actiunile concrete finantate de guvern din Fondul pentru imagine externa, aflat in bugetul Secretariatului General al Guvernului. Am identificat peste 100 de asemenea actiuni, intr-un an si jumatate, ceea ce, cantitativ, pare laudabil. Din punctul de vedere al eficientei acestora, declaratia lui Scheele capata noima: mai mult de jumatate din proiectele finantate au prea putina legatura cu refacerea imaginii tarii in strainatate, iar unele sunt dubioase de-a binelea. Imaginea Romaniei in judetele Teleorman si Prahova Lunga lista a finantarilor discutabile de la Fondul pentru imagine externa poate incepe cu cele 800 de milioane de lei alocate pentru ziarul Universul, al lui Aristide Buhoiu, sau cele 361 de milioane acordate revistei "Contemporanul - ideea europeana", a lui Nicolae Breban. La acestea se mai adauga miliardul aprobat pentru revista "Balcanii", condusa de Stefan Mitroi, consilier al ministrului de Interne, sau cele 1,1 miliarde primite de Romanian Business Journal. Lasam pe altii sa aprecieze priza la publicul extern a acestor publicatii. Fondul pentru imagine externa a suportat si cateva actiuni de-a dreptul bizare: jumatate de miliard s-a dus pe cosmopolita manifestare "Teleorman - Open Day", iar 2 miliarde au luat calea Ploiestilor, la o actiune de inalta insemnatate judeteana: Euro-Prahova. Pentru promovarea imaginii tarii printre militarii romani din Kosovo, Guvernul a alocat 335 de milioane de lei, destinati unui concert la fata locului, iar simpozionul de la Oradea intitulat "Aportul mass-media la integrarea in UE" a inghitit si el vreo 200 de milioane. Greu de evaluat din perspectiva eficientei sunt si cele 6,7 miliarde alocate pentru participarea Bricului Mircea la o intrecere de nave cu catarg. Miliarde de lei pentru festivaluri cu romani pentru romani Industria de spectacol si divertisment a insfacat si ea halci serioase din acest Fond. Sub acelasi pretext al promovarii imaginii Romaniei, s-au organizat fel de fel de festivaluri, multe dintre ele cu audienta pur romaneasca. Trei miliarde de lei pentru Festivalul Callatis 2003, 350 de milioane pentru "Mamaia Copiilor", 1,7 miliarde pentru Festivalul Dakino, 825 de milioane tot pentru copii cantareti de la Festivalul "Steaua de Aur". O carticica de popularizare a istoriei romanilor printre scolari a primit 550 de milioane de lei, aniversarea a 150 de ani de la infiintarea Teatrului National Bucuresti a fost suportata tot de la bugetul de imagine externa cu 7,5 miliarde, iar Festivalul de teatru Avram Goldfaden din Iasi a primit 1,44 miliarde. Cocertul Pro Europa, tinut la Bucuresti, a fost finantat cu 1,5 miliarde, alte 10 miliarde fiind alocate pentru spectacolele din Bucuresti si din tara dedicate Zilei Europei. Sondaj "european" de masurare a popularitatii liderilor PSD In primavara anului trecut, Guvernul aloca unei obscure firme de apartament 7,5 miliarde de lei, pentru a realiza un sondaj mamut destinat integrarii euroatlantice. Ziarul Adevarul a demonstrat ulterior ca sondajul nu avea nici o legatura cu integrarea, ci era pur si simplu un barometru de politica interna la indemana PSD-ului, menit a masura atat popularitatea liderilor nationali, cat si a baronilor locali. Dupa izbucnirea scandalului, Guvernul si-a recunoscut fapta si a abrogat hotararea prin care erau alocati banii. Un alt proiect, care a inghitit 2 miliarde, poarta numele "Mediatizarea eforturilor Guvernului de pregatire a Romaniei pentru aderarea la UE", si tot atat ne-au costat si cele doua poze de pe coperta, Nastase si Iliescu, precum si interviurile aferente, din publicatia NATO's Nations. ONG-uri cu lipici la fonduri guvernamentale Pasiunea lui Adrian Nastase pentru Nicolae Titulescu pare sa nu se rezume doar la compararea marelui om de stat cu Victor Ponta. Nu mai putin de sase proiecte sunt legate intr-un fel sau altul de Titulescu, toate insumand peste 5 miliarde de lei, principalul gestionar al acestor proiecte fiind Fundatia Titulescu, prezidata de Adrian Nastase. O alta organizatie non-guvernamentala care stie teribil de bine sa faca rost de fonduri guvernamentale este Casa NATO. Pentru actiunile sale din 2002 si 2003, aceasta asociatie a primit totul de la Guvern, din Fondul pentru imagine externa: dotari de ultima ora, la sediu de la RAAPPS si finantarea actiunilor proprii. Exemplele prezentate sunt doar o mica parte din lungul sir al actiunilor de eficienta incerta care inghit bani din Fondul pentru imagine externa, dar care au un mare merit: sunt foarte greu de cuantificat din punctul de vedere al rezultatelor. Parcurgerea lor in documentele Guvernului, publicate in Monitorul Oficial, lasa deseori senzatia ca mai intai s-au aprobat banii pentru un proiect, indiferent de natura lui, si abia dupa aceea i-a fost agatat in titulatura unul din cele trei cuvinte magice, care sa-i justifice sursa de finantare: international, NATO sau Europa. Bani din taxe impuse exportatorilor Poate sa para de mirare, dar toate aceste proiecte au trecut prin sita deasa a doua sofisticate comisii guvernamentale: Comisia de evaluare, formata din secretari de stat din noua ministere plus vicepresedintele Fundatiei Culturale Romane, si Consiliul interministerial pentru imagine externa, format din titularii celor noua portofolii si presedintele Fundatiei Culturale Romane. Iar verdictul final a fost dat de Guvern, prin hotararile de aprobare a finantarii. Cu atatea capete luminate, ar fi fost de asteptat o mult mai mare chibzuinta in cheltuirea acestor fonduri, cu atat mai mult cu cat banii provin dintr-una din cele mai sensibile zone ale economiei romanesti: exporturile. Fondul pentru imaginea externa se constituie din perceperea a 1 la suta din incasarile exportatorilor romani. "Ziaristii straini care au vizitat Romania nu stiu nimic despre realizarile uluitoare ale acestei tari in domeniul softului pentru computere" - a mai adaugat Jonathan Scheele in declaratia de acum cateva zile. Aici chiar are dreptate. Ca o comparatie cu zecile de miliarde irosite pentru actiuni precum cele de mai sus, merita mentionata suma alocata de Guvern, din fondul pentru imagine externa, Congresului matematicienilor romani de pretutindeni: 45 de milioane de lei.