Banca Nationala si CSA se "atentionau" asupra hotiilor de la BRS-BID-ASTRA

Cati bani mai exista in conturile societatii de asigurare-reasigurare ASTRA? Mai este aceasta societate solvabila? Acestea sunt doar doua dintre intrebarile pe care si le pun clientii ASTREI si ale

Cati bani mai exista in conturile societatii de asigurare-reasigurare ASTRA? Mai este aceasta societate solvabila? Acestea sunt doar doua dintre intrebarile pe care si le pun clientii ASTREI si ale caror raspunsuri sunt cautate acum de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, care a declansat un control la societate. Pana cand lucrurile se vor mai limpezi, singura persoana cu drept de semnatura va fi Georgel Calin, proaspat numit director general al ASTRA dupa arestarea lui Razvan Haritonovici. Spargerea buboiului BRS si aparitia de noi informatii privind volatilizarea unei parti din banii ASTREI au pus pe jar autoritatile de supraveghere, care incearca sa-si arunce pisica una in curtea celeilalte. Greu de inteles este faptul ca, desi s-a aflat de mai multa vreme de operatiunile dubioase in care fosta conducere a ASTREI a implicat societatea, nimeni nu a luat (sau nu a putut sa ia) nici o masura de stopare a acestor afaceri. Mai concret, la sfarsitul lunii martie, viceguvernatorul BNR Mihai Bogza i-a trimis sefului OSAAR (actuala Comisie de Supraveghere a Asigurarilor), Nicolae Crisan, o adresa in care preciza ca, in urma verificarilor facute de Banca Nationala, s-a constatat ca ASTRA a garantat, cu depozite colaterale, credite acordate unor societati comerciale. "Ordinul de marime al acestor tranzactii (circa 99,5 miliarde lei echivalent) pare neobisnuit de mare pentru o societate de dimensiunile (...) ASTRA SA, dupa cum si operatiunile in sine sunt destul de neuzuale", se precizeaza in adresa trimisa de Mihai Bogza. Numai ca, la data respectiva, nu exista nici o prevedere legala expresa care sa impiedice ASTRA sa constituie depozitele respective, care au fost folosite pentru finantarea creditului acordat SC Construct Grup International SRL Deva. Mai mult, Legea 32/2000 permitea ASTREI sa-si fructifice fondurile proprii si atrase, motiv care a fost invocat de conducerea societatii ca argument pentru constituirea depozitelor. Decizia constituirii depozitelor la BRS si BID a fost motivata de catre fosta conducere a ASTREI prin faptul ca cele doua banci acordau dobanzi bonificate peste nivelul pietei, iar ASTRA ar mai fi avut de castigat de pe urma unui contract de asigurare a utilajelor, echipamentelor, accidente de persoana etc. incheiat pe o perioada de cinci ani cu Construct Grup International. Cu toate acestea, CSA a reactionat dupa cateva zile si i-a trimis viceguvernatorului Bogza o adresa (550.553/9.04.2001) in care solicita ca BNR sa dispuna "cat mai urgent posibil suspendarea temporara a derularii creditelor (tranzactiilor) dinspre BRS si BID catre societatea din Deva". "Solicitam intreprinderea acestei masuri intrucat din primele verificari rezulta ca respectivele contracte de garantie reala incheiate intre ASTRA si bancile mentionate au fost semnate de fosta conducere a societatii cu incalcarea prevederilor actului constitutiv, iar acest tip de operatiune nu se incadreaza in obiectul de activitate al unei societati de asigurari, art. 2 (1) din Legea 32/2000", se arata in adresa semnata de seful CSA, Nicolae Crisan. In aceeasi scrisoare, Crisan a mai precizat ca "in ceea ce priveste respectarea tuturor dispozitiilor legale din domeniul bancar privind procedura acordarii acestor credite (n.n. - catre SC C.G.I. SRL) face obiectul supravegherii si controlului organelor abilitate din BNR (...)". Pe 19 aprilie 2001, Mihai Bogza trimite un raspuns catre CSA, in care spune ca BNR "a luat nota de aspectele sesizate si ca au fost demarate actiuni de inspectie pentru verificarea modului in care, in tranzactiile respective, au fost respectate cerintele de prudenta bancara" de catre BRS si BID. Numai ca, in aceeasi adresa, Bogza a precizat ca "BNR nu poate solicita BRS si BID sa suspende derularea creditelor care au fost acordate cu garantia ASTRA", invocand in acest sens Legea 101/1998. Adica, dom'ne, chiar daca avem suspiciuni ca se intampla o hotie, nu putem interveni, pentru ca ne-am depasi astfel atributiile si competentele. Dupa ce hotia a iesit la iveala, prin adresa 51/BM/10.01.2002, viceguvernatorul Mihai Bogza a anuntat ca "in urma actiunilor de inspectie efectuate la sediul BRS (...) s-a constatat ca exista suspiciuni ca sumele existente in conturile ASTRA, deschise la aceasta banca, au fost utilizate fraudulos de Teodor Nicolaescu (n.n. - fostul presedinte al BRS), cu complicitatea unor salariati ai societatii de asigurare". Mai pe romaneste, Nicolaescu & comp. au papat banii ASTREI, insa "eficienta" controalelor BNR nu a putut fi pusa in valoare din cauza vidului legislativ. Nici CSA nu putea face nimic, la vremea respectiva neavand atributii de control direct, baza legala de functionare fiind Ordonanta 116/2000. Un lucru este cert: in timp ce BNR si CSA se atentionau reciproc asupra hotiilor din afacerea BRS-BID-ASTRA, Nicolaescu si oamenii lui au furat linistiti, pentru ca institutiile care se ocupa cu supravegherea sectorului bancar si a celui de asigurari aveau mainile legate. Degeaba se mai chinuieste acum dl. Cinteza, seful Directiei de Supraveghere din BNR, sa reconstituie traseul banilor furati de la ASTRA, daca n-a putut impiedica acest furt inainte de producerea lui. La fel de tardiva este si initiativa CSA de elaborare a unei ordonante care sa-i confere atributii sporite de control.