Baltile umflate de ploi s-au revarsat pentru ca proprietarii le-au betonat canalele de evacuare ca sa nu scape pestele | adevarul.ro

Baltile umflate de ploi s-au revarsat pentru ca proprietarii le-au betonat canalele de evacuare ca sa nu scape pestele

Publicat:
Ultima actualizare:
0

In judetele Arges, Olt si Teleorman, 17 acumulari de apa au cedat in urma inundatiilor din ultimele zile. Situatia cea mai grava s-a inregistrat in Teleorman, unde 12 amenajari piscicole au deversat,

In judetele Arges, Olt si Teleorman, 17 acumulari de apa au cedat in urma inundatiilor din ultimele zile. Situatia cea mai grava s-a inregistrat in Teleorman, unde 12 amenajari piscicole au deversat, din cauza ca cele 11 rauri care strabat judetul au crescut, depasind cotele de inundatie. Cea mai mare parte a acumularilor de apa se afla in proprietatea primariilor, care ar fi avut sarcina sa verifice starea barajelor. "Primariile au obligativitatea sa verifice aceste constructii. In contractul de concesiune ar trebui sa existe o clauza prin care sa se specifice ca acela care ia in concesiune aceste acumulari trebuie sa le gestioneze in bune conditii. Dar, nici dupa 15 ani, primarii nu au aceasta notiune de verificare, desi poarta o mare responsabilitate in cazul in care se rupe un baraj", ne-a declarat Marius Postelnicu, directorul general al Directiei Apelor "Arges-Vedea". Lista cu acumularile care au cedat in urma ploilor torentiale arata ca toate au fost construite in anii '60. Initial, acestea nu aveau apa, insa printr-un program de exploatare industriala, elaborat de comunisti, au fost transformate in iazuri piscicole, pentru asigurarea autoaprovizionarii cu carne de peste in teritoriu. Dupa Revolutie, au urmat punerile in posesie, iar unele dintre acumulari au trecut in maini private. Cele mai multe insa au ramas in proprietatea primariilor, care le-au concesionat societatilor agricole, urmasele fostelor CAP-uri. "In conformitate cu legea, au fost fie inchiriate, fie concesionate, uneori pe sume derizorii si in niste conditii care eliminau orice control. Consiliile Locale s-au intrunit si au stabilit concesionarul. in unele cazuri, suma platita nu a depasit 25-30 milioane de lei pe an, desi din pescuit se scotea mult mai mult. Concesionarii aveau de indeplinit niste obligatii minime. Cand se umplea acumularea, trebuiau sa dea drumul la apa, dar toate scurgerile de fund au fost betonate ca nu cumva sa scape pestele din balta", ne-a declarat Aurel Pana, directorul general al Administratiei Nationale "Apele Romane".

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite