Asasinatul oficial

Copii cu carnea atarnand din gaurile bratelor si picioarelor smulse. Trupuri hacuite, imprastiate pe asfaltul strazii, in balti de sange. Urlete de disperare, femei desfigurate, incercand sa-si scape

Copii cu carnea atarnand din gaurile bratelor si picioarelor smulse. Trupuri hacuite, imprastiate pe asfaltul strazii, in balti de sange. Urlete de disperare, femei desfigurate, incercand sa-si scape din ghearele mortii pruncii abia nascuti. In 11 septembrie, lumea civilizata s-a cutremurat, cand peste viata linistita a newyorkezilor s-au prabusit trupurile celor care, de groaza, se aruncau in gol din inaltimea Turnurilor Gemene. Aceleasi imagini se repeta insa macar o data pe saptamana in Ierusalim, in Tel Aviv sau in Fasia Gaza: oameni pasnici, care merg pe strada, asteapta autobuzul sau stau de vorba intr-o cafenea, copii care merg la scoala, pentru ca in secunda urmatoare bomba unui kamikaze, si el aproape un copil, sa-i transforme in bucati sangerande de carne. Iar acum, dupa ce Hamas a jurat sa-i atace pe evrei in casele lor, ca razbunare pentru atacurile armatei israeliene, oamenii traiesc, practic, in permanenta stare de asediu. Dupa 11 septembrie, America parea sa inteleaga natura amenintarii cumplite pe care o reprezenta terorismul global la adresa lumii civilizate si a modului ei de viata. De aceea s-a si alaturat intreaga lume civilizata campaniei antiteroriste lansate de administratia Bush. Nu a trecut mult timp insa pana cand aliatii SUA au inceput sa sovaie unul cate unul, odata ce au simtit ca America le-a inselat asteptarile. Afganistanul a fost ras bucata cu bucata de bombele americane si transformat intr-o no man's land, unde presedintele Hamid Karzai si trupele NATO nu exercita controlul decat, in cel mai bun caz, asupra capitalei, Kabul. Nici macar traficul cu opiu, o importanta sursa de venituri pentru Al Qaida, nu a putut fi redus, iar talibanii se regrupeaza masiv in munti. In Irak, invazia coalitiei americano-britanice a transformat tara intr-un magnet pentru terorism, ceea ce nu a fost niciodata in timpul lui Saddam. In ciuda afirmatiilor presedintelui Bush, in Irak a existat un regim dictatorial, represiv, de o cruzime inumana, dar care nu a exportat nici fundamentalism, nici terorism. Incapacitatea trupelor americane de a asigura ordinea, strictul necesar traiului, de la curent electric, apa si mancare pana la siguranta de a putea iesi din casa fara a fi jefuit sau impuscat, a starnit acum insa ostilitatea lumii musulmane impotriva "invadatorilor". Soldatii americani sunt ucisi zilnic in Irak, iar atentatele teroriste sunt din ce in ce mai numeroase, peste tot in lume. Terorismul castiga in forta si amploare pentru ca America nu si-a propus niciodata de fapt sa trateze cu adevarat cauzele, si nu efectele acestuia. Daca America voia intr-adevar sa puna capat violentei oarbe si fanatismului, atunci si-ar fi mobilizat toate resursele, imediat dupa 11 septembrie, pentru a rezolva conflictul israelo-palestinian, in loc sa-i fugareasca prin desert pe Osama bin Laden si Saddam. In schimb, dupa declaratia oficiala a Israelului ca il va elimina pe Yasser Arafat prin orice mijloace, chiar si omorandu-l, lumea se ridica pe o noua spirala a violentei. Gestul Israelului l-a transformat deja pe Arafat intr-un erou, pentru care zeci de mii de musulmani au jurat sa moara. Eliminarea sa l-ar ridica la rangul de martir si ar declansa un val de violente fara precedent. Respins de americani, acuzat ca nu tine in frau organizatiile teroriste Hamas si Jihadul Islamic, ca exercita o putere dictatoriala, Yasser Arafat, bun, rau, cum o fi, macar nu este Hamas, nu este Osama bin Laden, este presedintele ales al Autoritatii Palestiniene si un posibil partener de discutii pentru Israel si pentru Occident, unica solutie alternativa la razboiul fara limite. Daca nu are suficienta autoritate, este totusi singurul care are cat de cat influenta asupra miscarilor radicale. Uciderea lui ar insemna compromiterea ultimei sanse de rezolvare a conflictului pe calea pasnica, a negocierilor. Cum va putea asigura statul israelian siguranta cetatenilor lui in fata bombelor vii? In vreme ce oficialii israelieni isi lansau conceptul de "asasinat oficial", lumea nu si-a revenit inca din socul produs de asasinarea ministrului de Externe suedez Anna Lindh. In ciuda aparentelor, intre cele doua lucruri exista o legatura: daca Bin Laden este un terorist, un individ care se ascunde, care nu reprezinta nici o natie si care se face vinovat de crime impotriva umanitatii, iar asta justifica pretul pus pe capul lui, viu sau mort, nimic nu legitimeaza insa asasinarea lui Yasser Arafat. Acesta este un lider oficial, al unei organizatii recunoscute, partener de dialog international care ii reprezinta pe cei care l-au ales. Nu a fost dovedita nici o legatura intre el si atentatele teroristilor palestinieni. De aceea, ridicarea unor practici criminale la nivel de actiune oficiala ar stabili un precedent extrem de periculos si ar anula, practic, orice principiu de drept international. Autoritatile israeliene cred ca pot sa intre pur si simplu cu tavalugul armatei peste organizatiile teroriste si sa le rada de pe fata pamantului. Uciderea unor teroristi nu inseamna insa eradicarea terorismului, iar comunitatea internationala risca sa plateasca un pret prea mare pentru a invata acest lucru.