Artificii de facturare care ne scot, suplimentar, bani din buzunar

În cele ce urmează doresc să supun atenţiei autorităţilor competente o modalitate, cel puţin necinstită, în care sunt comercializate, la noi în ţară, unele bunuri şi servicii. Iată

În cele ce urmează doresc să supun atenţiei autorităţilor competente o modalitate, cel puţin necinstită, în care sunt comercializate, la noi în ţară, unele bunuri şi servicii. Iată despre ce este vorba. Sub "umbrela" unor pretinse reglementări ale Băncii Naţionale a României, dealerii şi comercianţii unor bunuri şi servicii din import sau chiar din producţia internă (autoturisme, transport internaţional, turism etc.) pretind că rezidenţii români nu pot achiziţiona astfel de bunuri şi servicii decât cu plata în lei, chiar dacă preţurile acestora, în magazinele de prezentare şi desfacere, prin toate mijloacele de reclamă/publicitate, în facturile-proforma sau definitive sunt exprimate în valută străină. Cu alte cuvinte, cetăţeanul este nevoit să vândă valuta, să zicem euro (dacă nu are lei), pentru a cumpăra lei cu care să poată plăti preţul exprimat în euro al bunului sau serviciului ce doreşte să-l cumpere. Printr-un asemenea straniu mecanism se pierd cel puţin 400-500 lei/euro la vânzarea acestei valute şi cumpărarea de lei, pentru ca la plata în lei a preţului produsului sau serviciului cumpărat, repet, exprimat în lei, să se mai piardă încă o dată pe atât sau chiar mai mult, datorită diferenţei între cursurile de schimb valutar la vânzare-cumpărare.
De pildă, la un contract de vânzare-cumpărare a unui autoturism nou, cu plata integrală a preţului de livrare de 13.375 euro, prin sistemul descris mai sus, cumpărătorul pierde circa 14.000.000 lei vechi.
În aceste condiţii, se pare că cel mai bun lucru de făcut pentru cei care deţin valută este să o scoată din ţară şi să o folosească oriunde în afară, acolo unde este acceptată în orice magazin. şi asta începând chiar cu ţările vecine.
Vasile Vartolomei, strada Andrei Ioachimescu nr. 2, Ploieşti