Arde-i, Băse! Pe ei, pe mama lor!

E teribil acest personaj care, în întruparea sa pământeană, poartă numele de Traian Băsescu! Nu există după Revoluţie un alt politician care să magnetizeze laolaltă intelectuali,

E teribil acest personaj care, în întruparea sa pământeană, poartă numele de Traian Băsescu! Nu există după Revoluţie un alt politician care să magnetizeze laolaltă intelectuali, muncitori, beţivi, blonde, procurori, jurişti, ziarişti. Care să fie reţeta sa miraculoasă? Scandalul simplu ca bună ziua! Asta face magistral Băse. Din '90 încoace. Adulmecă şi trosneşte-n stânga şi-n dreapta, chiar dacă el însuşi este coproducător al gălăgiei naţionale. Apoi, propulsat de principiul "nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase", iese din încercuire scuipându-şi trecutul. I-a mers de mult prea multe ori ca să fie doar rodul instinctului politic. Nu, omul e profesionistul disimulării.

Hai să vedem: în anii '90, ca ministru al transporturilor, a aprobat mersul trenurilor pentru minerii lui Cozma, pentru ca peste ani să-l acuze pe Iliescu de pactizare cu hoardele cu lămpaş. Băse - eroul antimină!

A fost anchetat în celebrul scandal "Apartamentul", pe vremea lui Valerian Stan, iar apoi a arătat cu degetul Zambaccianul lui Năstase. Băse - eroul anticasă! S-a opus proprietăţii private pe vremea FSN, a scos muncitorii braşoveni în stradă împotriva privatizărilor lui Ciorbea, după care s-a băgat singur în privatizarea ALRO, pe vremea PSAL-ului lui Radu Vasile, iar deunăzi certa guvernele că n-au rezolvat situaţia uzinei Tractorul. Băse - eroul antiprivatizare! A măritat vapoarele naţiei pentru ca, ulterior, să pozeze în victimă politică, deşi figurează ca inculpat în cel mai puţin politic dosar de după Revoluţie - "Flota" - dacă luăm în calcul diferitele culori de partid ale celor anchetaţi. A făcut pe durul antifraudă cu băieţii veseli din Consiliul Capitalei, în timp ce învârtea afaceri prin parcări cu bomba-sexy a politicii de centură şi semna monstruos aprobări prin care îşi repartiza singur casă de la primărie. Băse - eroul anticorupţie!

A servit comunismul şi Securitatea, pe valuri şi pe uscat, s-a codit să le condamne ca preşedinte ("vreau dovezi"), a vrut să-l lucreze pe Ticu, a fost huiduit la CNSAS, a dres-o în cele din urmă prin demisia lui Turianu, s-a dus cu chiu cu vai în parlament şi a condamnat cu greaţă regimul care l-a făcut om, căpitan, parlamentar, ministru, primar şi comandant de ţară post-Ceauşescu. Băse - erou anticomunist şi antisecurist!

S-a bătut pe burtă cu ziariştii-şantajişti, le-a dat spaţii, chioşcuri, contracte, a stat la şpriţ şi afaceri cu ei, le-a pus odraslele pe listele pentru parlamentari, după care s-a trezit brusc din beţia puterii şi i-a aruncat peste bord din scrupule constituţionale. Băse - eroul antipresă!

Asta-i realitatea! Băse e-n toate scandalurile. Vechi şi noi. În care e parte, dar din care iese întotdeauna erou. Vorba unui coleg de breaslă: "Băse e cool!". Restul e apă de ploaie.

Asta face Traian Băsescu şi astăzi. Scandal cu valoare adăugată. Inventează motive, ia poziţia victimei, ton grav, preşedinte-jucător, integrare, anticorupţie etc. După care caută clienţi capabili să-i înghită cu polonicul versiunea. Îşi recoltează susţinătorii din medii pretabile la manipulare: jurnalişti de bună-credinţă, dar necunoscători ai pragmatismului vaporean; intelectuali mişcaţi de atenţia pe care le-o acordă, pe care în spatele cortinei îi detestă ("Pleşule, du-te, bă-n pana mea, la intelectualii tăi"), dar oficial îi preţuieşte pentru lupta cu mafia.

Îi iese de minune. Până şi Ceauşescu ar fi invidios pe Traian Băsescu în materie de îmbrobodirea maselor. Rezultatul se vede în România europeană probăsesciană. O ţară sfâşiată de cataclism intern, în care nimeni nu mai ştie unde a început şi unde se va termina bătălia. Ziariştii se spurcă prin gazete, analiştii aşijderea, politicienii preiau tensiunea, populaţia consumă înfometată tocşouri ca pe vremea lui Zambra Iosipescu-CPUN, judecătorii se chinuie să condamne pe dosare făcute de procurori atenţi, cu ochiul şi timpanul, la pofta mai-marilor politici ai ţării.

Acum, ţinta comandantului e democraţia. Nu-i place parlamentul. Şi-a pus tunurile, goarnele şi serviciile pe el. Scandalul e pe gustul publicului. Într-o ţară care crede doar în salvatori gen Becali, Vanghelie, Băsescu, cine iubeşte instituţia fără de care democraţia nu există? Preşedinte, fie şi ales, există şi în dictaturi, şi prin ţările calde producătoare de fructe exotice. Parlament însă nu.

Eventual, vreo Mare Adunare Naţională sau vreun Tribunal Suprem al Poporului. O să-i iasă şi de data asta. Ştie soluţia. Cu cât umflă scandalul, cu atât se apropie visul. Poporului i se va apleca de-atâta parlament şi va da, prin referendum, toate puterile preşedintelui şi partidului care răspunde bine la comenzile sale. De alte partide nu va mai fi nevoie. Poate de două-trei pentru decor. Arde-i, Băse! Pe ei, pe mama lor!

Tot poporul şi preşedintele său iubit se vor sătura apoi şi de presa ticăloşită, vor închide ziarele şi vor păstra doar două ore de emisie tv. Se vor sătura după aia de corupţie şi vor trimite "hoţii ăia de oameni de afaceri" la puşcărie sau în ţări unde banul e lăsat să facă pui şi joburi. La ţepe cu ei!

O dată treaba rezolvată, gata şi cu intelectualii cu papion şi faţă euroatlantică! Afară cu domniile lor, vor putea emigra fără viză! La fel, ziariştii plătiţi de oligarhi, de "agenturili" străine, de masonerie, de CIA, Mossad, MI 5. Rămân doar cei care corespund. Şi tot aşa, va fi eliminat orice focar democratic. Prin voinţa poporului, referendumuri, Procuratură, Securitate. Din scandal în scandal, spre victoria finală.

Abia după ce toate acestea vor fi fost rezolvate, va fi linişte. Atunci, scandalul îşi va fi făcut treaba, iar preşedintele-jucător va lua o pauză. Dacă nu cumva se va plictisi.