Apa satelor brăilene, poluată cu nitraţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Nivelul nitraţilor din pânza freatică este de două ori mai mare decât limita admisă de lege Lipsa reţelei de canalizare şi gestionarea necorespunzătoare a dejecţiilor din gospodării

Nivelul nitraţilor din pânza freatică este de două ori mai mare decât limita admisă de lege

Lipsa reţelei de canalizare şi gestionarea necorespunzătoare a dejecţiilor din gospodării sunt principalii factori de poluare.

Reprezentanţii Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie-Agrochimie şi Protecţia Mediului în Agricultură (ICDPAPMA) au inspectat în această lună comunele judeţului Brăila, pentru a afla dacă s-au rezolvat problemele din anii trecuţi, când nivelul de nitraţi din pânza freatică ajunsese la cote alarmante.

Probele de apă luate acum din comunele Şuţeşti, Galbenu, Chiscani, Movila Miresii, Traian, Tudor Vladimirescu le-au demonstrat specialiştilor nu doar că problemele nu s-au rezolvat, ci că s-au agravat.

Aparatele de măsură aduse de oamenii ICDPAPMA nu au reuşit să indice cotele exacte ale poluării, având în vedere că această aparatură putea măsura până la nivelul de 100 de miligrame de nitraţi la litrul de apă, iar cantitatea de nitraţi din pânza freatică a judeţului Brăila este mult mai mare.

Dejecţiile ajung în pânza freatică

"Practic, în toate localităţile conţinutul de nitraţi din apa freatică trece cu mult limita admisă, chiar depăşeşte şi posibilitatea de înregistrare a aparatului. În una sau două fântâni am reuşit să determinăm, în restul era de peste 100 miligrame de nitraţi la litrul de apă, ceea ce este foarte mult, limita maximă admisă fiind de 50, după unii autori pentru apa potabilă ar fi de 20 de miligrame la litru, dar legea aşa spune, 50.

Or, în toate fântânile unde am verificat, am găsit peste 50, câteva au fost între 50 şi 100, în rest au fost peste 100 de miligrame", a declarat inginerul Horia Niţu, directorul Oficiului Judeţean de Pedologie şi Agrochimie (OJPA).

Potrivit specialiştilor, nivelul ridicat de poluare are drept principală cauză managementul defectuos al dejecţiilor provenite de la gospodării, care ajung în pânza freatică. Astfel, dacă toaleta dintr-o curte este săpată direct în pământ, fără a fi betonată, primul strat freatic preia direct mizeria, care ulterior ajunge în fântână.

Satele fără canalizare, victime sigure

Cea mai mare concentraţie de nitraţi din apă a fost găsită în satele şi comunele în care nu au o reţea proprie de canalizare.

"La Vădeni, în aproape toate gospodăriile, după ce au fost conectate la sistemul public de alimentare cu apă potabilă, proprietarii au transformat fostele fântâni în puţuri absorbante şi toate apele menajere din gospodărie le deversează acolo şi de aici se duc direct în apa freatică. Până acum mai treceau prin filtrul pământului, dar acum se duc direct în apa freatică", a mai declarat Niţu.

Primarii spun că situaţia nu e gravă

Edilii locali susţin că "situaţia nu este atât de gravă", fiind vorba mai mult de o exagerare a reprezentanţilor Direcţiei Agricole.

Primarul comunei Movila, Dumitru Panţuru, este de părere că această problemă poate fi rezolvată "cu vorba bună", fără a fi nevoie de măsuri speciale.

Reprezentanţii altor administraţii locale afirmă că există deja un program pentru înlăturarea efectelor poluării.
Datele Direcţiei Judeţene de Agricultură şi Dezvoltare Rurală arată că nivelul nitraţilor din pânza freatică depăşeşte limita admisă în 95% din comunele brăilene.

În aproape toate gospodăriile proprietarii au transformat fostele fântâni în puţuri absorbante
Horia Niţu, directorul Oficiului Judeţean de Pedologie şi Agrochimie

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite