Ce determină incursiunile Rusiei în spațiul aerian al NATO în această etapă a războiului din Ucraina

Intruziunile în spațiul aerian al NATO, atribuite Rusiei, au atins o amploare fără precedent în această lună, suscitând întrebări despre motivația Moscovei și ce ar fi diferit de data aceasta, în contextul invaziei ruse și al evoluțiilor pe câmpul de luptă, accelerate în urma eforturilor ruse de a obține o poziție puternică la masa negocierilor.

Drona rusească în Polonia FOTO X

Nicio intruziune recentă în spațiul aerian al NATO nu a avut amploarea celei din Polonia, pe 10 septembrie, când, potrivit autorităților, aproximativ 20 de drone rusești au zburat la mare adâncime deasupra zonelor rurale înainte de a fi doborâte de avioane NATO sau de a se prăbuși. Incidentul a marcat primul angajament militar direct între Alianță și Rusia de la începutul invaziei sale la scară largă în Ucraina, relatează AP.

Rusia a negat că ar fi vizat Polonia, iar aliatul său, Belarus, a susținut că semnalele dronelor au fost bruiate de Ucraina vecină. Însă liderii europeni au prezentat lucrurile drept o provocare deliberată, invocând încălcarea spațiului aerian estonian, săptămâna trecută, dar și alte incidente recente ca dovezi suplimentare indicând un plan mai amplu orchestrat de Moscova.

Posibilele motive ale Rusiei

Înainte de a invada Ucraina în 2022, Kremlinul a cerut ca NATO să renunțe la orice plan de a oferi Kievului posibilitatea de a adera la alianță, precum  și să reducă desfășurarea de trupe în apropierea granițelor Rusiei, inclusiv în țările baltice Estonia, Letonia și Lituania, foste republici sovietice care au aderat la NATO și UE la începutul anilor 2000. NATO a respins aceste cereri.

Președintele rus Vladimir Putin a avertizat, de asemenea, NATO să nu permită Kievului să atace îpe teritoriul Rusiei cu arme cu rază lungă de acțiune furnizate de Occident, amenințând că Moscova ar putea răspunde prin vizarea instalațiilor militare din țările NATO care permit astfel de atacuri. O astfel de acțiune ar implica riscuri uriașe, inclusiv pentru Moscova, deoarece poate declanșa un conflict direct între Rusia și NATO, care are un avantaj uriaș în ceea ce privește armele convenționale.

Unii experți consideră recenta creștere a incursiunilor în spațiul aerian al NATO (pe lângă inclusiv România și Letonia) ca o încercare a Rusiei de testa reacția alianței, astfel încât să poată exploata orice fisuri sau șovăieli care ar putea apărea. În același timp, unele țări interpretează aceste acțiuni ca tentative ale Rusiei de a direcționa atenția și resursele NATO de la sprijinirea Ucrainei către apărarea propriului teritoriu.

„Pesemne că și-au făcut calculul că acum țările europene trebuie să trimită ceva suplimentar Estoniei în ceea ce privește resursele de apărare aeriană, iar asta înseamnă că nu pot trimite acel lucru Ucrainei. Rusia încearcă să ne rupă de Ucraina”, a declarat ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur. 

În acest sens, Mark Galeotti, expert în politică rusă și director al firmei de consultanță Mayak Intelligence, apreciază că pătrunderile aeriene fac parte dintr-o „semnalizare coercitivă” menită să descurajeze membrii NATO să ofere garanții solide de securitate Kievului, inclusiv posibila desfășurare a unor trupe în Ucraina, ca parte a unui acord de pace. De altfel, Moscova a avertizat că nu va accepta trupe NATO în Ucraina.

„Moscova încearcă să transmită mesajul: «Uitați-vă cât de periculoase sunt deja lucrurile și cât de periculoase ar putea deveni. Luați aminte că suntem mai îndrăzneți, încăpățânați, nesăbuiți, hotărâți - folosiți orice adjectiv doriți, dar ideea este că suntem mai mult din toate.»”, a explicat el.

Edward Lucas, cercetător senior la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene, e de părere că Rusia ar putea încerca să evidențieze slăbiciunile NATO pentru a încerca „să planteze o întrebare corozivă în mintea aliaților: Sunteți dispuși să intrați în război cu Rusia de dragul statelor baltice?”

„Rusia nu trebuie să învingă NATO din punct de vedere militar dacă o poate învinge politic”, a scris acesta într-o analiză. „Dacă membrii alianței nu au încredere că alți membri le vor veni în ajutor atunci când sunt atacați, se vor simți izolați.”

E posibil ca Rusia să fi dorit în mod special să evalueze reacția celui mai mare membru al NATO, SUA, a declarat Max Bergmann, șeful programului Europa, Rusia și Eurasia de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale.

„Cred că a fost destul de dezamăgitor”, a spus el despre reacția SUA la aceste incursiuni ale Rusiei. „Cred că ceea ce vedem este că Statele Unite, sub președintele Trump, nu se simt responsabile pentru securitatea europeană, iar acest lucru va fi revelator pentru ruși. Ar putea escalada și mai mult situația.”

Răspunsul NATO și rolul SUA

După incidentul cu roiul de drone, Polonia a declanșat articolul 4 din NATO, care permite oricărui membru să solicite o reuniune dacă consideră că integritatea sa teritorială, independența politică sau securitatea îi sunt amenințate. Drept rezultat imediat, alianța a lansat o operațiune de consolidare a apărării aeriene de-a lungul flancului estic.

NATO a purtat din nou discuții marți ca răspuns la avioanele de vânătoare rusești care au intrat în spațiul aerian estonian și a avertizat Moscova că va lua toate măsurile pentru a se apăra împotriva unor noi încălcări.

Prim-ministrul Donald Tusk a declarat că Polonia va doborî, „fără discuție”, orice obiect care ar intra pe teritoriul său.

Însă nu este clar dacă toți aliații NATO ar susține o abordare atât de agresivă, secretarul general al NATO, Mark Rutte, declarând marți că deciziile privind deschidere focului asupra aparatelor rusești se vor baza pe „informațiile disponibile privind amenințarea reprezentată de aeronavă”.

Președintele american Donald Trump, care în primă fază a produs uimire în rândul aliaților speculând că intruziunea dronelor rusești în spațiul aerian polonez „ar fi putut fi o greșeală”, a transmis marți un mesaj tranșant, răspunzând afirmativ la întrebarea dacă NATO ar trebui să doboare aeronavele rusești ce ar pătrunde în spațiul lor aerian. Este însă mai puțin clar dacă SUA ar interveni pentru a sprijini alianța într-un astfel de caz.

Răspunsul Kremlinului

Într-un interviu acordat televiziunii de stat ruse, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a denunțat „declaraţiile iresponsabile cu privire la necesitatea doborârii avioanelor ruseşti, care sunt, cel puţin, imprudente, iresponsabile, şi au consecinţe periculoase”.

Trei incursiuni ale dronelor sau avioanelor de luptă ruseşti au avut loc pe teritoriul Alianţei în mai puţin de două săptămâni, notează AFP.

Într-un comunicat emis după discuții pe această temă, NATO a avertizat Moscova că „escaladarea” trebuie să înceteze şi a asigurat că este gata să se apere prin toate mijloacele.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a afirmat miercuri că ţările NATO trebuie să-şi „intensifice” răspunsul în cazul „noilor provocări din partea Rusiei, în special în spaţiul aerian al Europei de Est”, adăugând totuși: „Nu vom deschide focul”.

Săptămâna trecută, NATO a anunțat că a interceptat trei avioane ruseşti MiG-31 care au intrat în spaţiul aerian al Estoniei.

Dmitri Peskov a respins din nou acuzaţiile vineri:„Nu a fost prezentată nicio dovadă”

UE ia deja măsuri, plănuind să-şi consolideze securitatea cu un zid anti-drone, pe care zece ţări, dintre care mai multe au fost victime ale incursiunilor, îl consideră acum „o prioritate”.